Decizie crucială pentru gestionarea populației de urs brun
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins miercuri, 24 iunie 2026, sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan împotriva legii care permite majorarea semnificativă a cotelor de extracție pentru ursul brun. Această decizie deschide calea pentru aplicarea actului normativ, o victorie pentru susținătorii unor intervenții mai ferme în gestionarea populației de urși, în special în zonele afectate de atacuri repetate, cum ar fi Harghita și Covasna, potrivit surselor judiciare citate de G4Media și informațiilor oficiale obținute de HotNews.ro.
Legea contestată, inițiată de UDMR, modifică Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 81/2021 și stabilește, pentru anul 2026, o cotă de 859 de exemplare la nivel de prevenție și 110 exemplare la nivel de intervenție, totalizând 969 de urși. Aceasta reprezintă o dublare față de cotele aprobate anterior, care erau de 426 de exemplare pentru prevenție și 55 pentru intervenție, conform sesizării transmise de Administrația Prezidențială. Propunerea legislativă a fost adoptată de Plenul Camerei Deputaților în 22 aprilie 2026, ca for decizional, după ce Senatul votase anterior proiectul UDMR.
În sesizarea sa către CCR, președintele Nicușor Dan a invocat mai multe argumente, printre care încălcarea Directivei Habitate a Uniunii Europene, care protejează ursul brun ca specie de interes comunitar. Șeful statului a susținut că eliminarea unor exemplare dintr-o specie strict protejată poate fi permisă doar ca excepție, în condiții clar justificate științific și numai dacă nu există alternative satisfăcătoare. Administrația Prezidențială a argumentat că legea transformă o derogare punctuală într-un mecanism general de vânătoare planificată, fără a demonstra, caz cu caz, că măsurile non-letale (precum relocarea, protejarea gospodăriilor, gestionarea deșeurilor sau gardurile electrice) nu ar fi suficiente pentru reducerea conflictelor om-urs.
Un alt punct central al criticii președintelui a vizat „legea cu cifre”, prin care Parlamentul a stabilit direct numărul de urși care pot fi extrași și repartizarea acestora pe fonduri cinegetice. Nicușor Dan a considerat că o astfel de decizie ar trebui luată prin ordin al autorității competente, respectiv Ministerul Mediului, pe baza unor date științifice și cu posibilitatea de a fi atacată în contencios administrativ. Această abordare ar afecta principiul separației puterilor în stat și ar goli de conținut controlul judecătoresc asupra actelor administrative.
UDMR a pledat constant pentru adoptarea acestor măsuri, în contextul creșterii numărului de atacuri ale urșilor asupra gospodăriilor și persoanelor în județe precum Harghita și Covasna. Viceprim-ministrul Barna Tánczos a declarat că „Cota proporțională de împușcare trebuie să facă parte din pachetul de măsuri cu care gestionăm creșterea enormă a numărului de urși, ținem sub control populația de urși, protejând viața umană și activitatea agricolă.” Potrivit unui studiu genetic al populației de urși, citat de UDMR, numărul urșilor care trăiesc în România este estimat între 10.419 și 12.770 de indivizi, o cifră considerabil mai mare decât estimările anterioare și una dintre cele mai mari populații de urs brun din Europa. UDMR a susținut, de asemenea, intervențiile rapide împotriva urșilor periculoși, acordarea de sprijin pentru achiziționarea de garduri electrice, plata de despăgubiri pentru pagubele produse și efectuarea de studii științifice.
Legea adoptată prevede că recoltarea exemplarelor din cota de intervenție este permisă până la 31 decembrie 2026 și interzice recoltarea femelelor însoțite de pui cu vârsta sub doi ani. De asemenea, vânătoarea este interzisă în zonele unde nu este permisă conform Legii vânătorii. Cu toate acestea, președintele Dan a criticat lipsa unei sancțiuni exprese pentru încălcarea interdicției privind femelele cu pui și ambiguitatea procedurii de determinare a vârstei puilor. O altă preocupare majoră a fost absența unui sistem digital de monitorizare în timp real a cotelor, ceea ce ar putea duce la depășirea numărului aprobat de exemplare recoltate.
Pe de altă parte, criticii măsurii, inclusiv diverse organizații pentru protecția animalelor, consideră că această lege reprezintă un „carnagiu înfăptuit legal”, susținând că animalele sunt ademenite cu hrană în apropierea localităților și apoi ucise. Aceștia acuză că autoritățile locale beneficiază de pe urma vânzării trofeelor și cărnii la restaurante de lux, în loc să sancționeze pe cei care hrănesc urșii sau nu iau măsuri de protecție adecvate. Această perspectivă subliniază o tensiune profundă între necesitatea protejării vieții umane și a bunurilor, și preocupările legate de etica vânătorii și conservarea speciei. România găzduiește aproximativ 60% din populația de urs brun a Uniunii Europene, făcând ca gestionarea acestei specii să fie de o importanță ecologică și socială deosebită, iar deciziile luate aici au un impact semnificativ la nivel european.
De ce contează
Decizia Curții Constituționale are un impact major asupra securității comunităților rurale și a agricultorilor, în special în zonele montane unde atacurile urșilor au devenit o problemă stringentă. Validarea acestei legi permite o intervenție mai rapidă și la o scară mai largă pentru a reduce conflictele om-urs, potențial salvând vieți și protejând proprietăți. Pe de altă parte, decizia ridică semne de întrebare privind respectarea strictă a normelor europene de protecție a speciilor și echilibrul ecologic, putând genera dispute continue între autorități, comunități și organizațiile de mediu. Modul în care va fi implementată legea și eficacitatea măsurilor non-letale rămân esențiale pentru a asigura o gestionare sustenabilă a populației de urs brun în România.
După respingerea sesizării, legea urmează să fie promulgată de președintele Nicușor Dan, însă acesta are și varianta unei cereri de reexaminare. Odată promulgată, actul normativ va permite recoltarea celor 969 de exemplare de urs brun până la finalul anului 2026, cu excepția femelelor cu pui sub doi ani. Rămâne de văzut cum va fi implementată această lege pe teren, având în vedere criticile privind lipsa unui sistem de monitorizare digitală în timp real și a unor sancțiuni clare. Monitorizarea atentă a aplicării legii și evaluarea impactului său asupra populației de urs brun și a siguranței umane vor fi cruciale în perioada următoare.
De asemenea, presiunea din partea organizațiilor internaționale de mediu ar putea crește, solicitând o transparență sporită și o justificare științifică solidă pentru fiecare intervenție letală.