AI accelerează identificarea riscurilor cibernetice naționale
Un model de inteligență artificială, denumit Mythos și dezvoltat de compania americană Anthropic, a reușit să identifice vulnerabilități critice în sisteme informatice clasificate ale guvernului Statelor Unite într-un interval de doar câteva ore. Această performanță, obținută în cadrul unor teste de securitate desfășurate în colaborare cu agenții americane de informații, ridică semne de întrebare serioase cu privire la ritmul accelerat al evoluției AI în domeniul securității cibernetice și la implicațiile sale asupra infrastructurilor critice. Potrivit unui oficial american citat de Euronews, viteza cu care au fost detectate problemele a atras atenția specialiștilor, chiar dacă descoperirea vulnerabilităților nu înseamnă automat și exploatarea lor în același ritm.
Subiectul a fost adus în atenția publică și de senatorul democrat Mark Warner, în timpul unei audieri din Senatul SUA. Acesta a declarat că informațiile primite de la conducerea Agenției Naționale de Securitate (NSA) și a Comandamentului Cibernetic al SUA indicau că instrumentul testat a reușit să pătrundă în aproape toate sistemele clasificate analizate „nu în săptămâni, ci în ore”. Această declarație a alimentat temerile privind capacitatea sistemelor AI de a automatiza activități care până recent necesitau echipe întregi de experți în securitate informatică, modificând fundamental paradigma defensivă și ofensivă în spațiul cibernetic global.
Testele au fost realizate în cadrul inițiativei „Project Glasswing”, lansată de Anthropic cu scopul de a evalua impactul pe care modelele AI foarte avansate l-ar putea avea asupra siguranței publice, securității naționale și economiei. Obiectivul programului este de a înțelege atât potențialul defensiv, cât și riscurile asociate utilizării acestor tehnologii în medii sensibile, subliniind o abordare proactivă a companiei în anticiparea provocărilor. Un mesaj public al companiei, distribuit pe platforma X la data de 9 iunie 2026, descria modelul „Claude Fable 5” drept un sistem de clasă „Mythos”, considerat cel mai avansat oferit până atunci publicului, cu capacități ce le depășesc pe cele ale oricărui model pus la dispoziția generală.
Deși Anthropic colaborează cu autoritățile americane în domeniul securității, relațiile dintre companie și administrația federală au devenit mai complicate în ultimele luni. Compania și-a exprimat public îngrijorarea privind modul în care armata americană ar putea utiliza unele dintre cele mai performante modele AI. În paralel, administrația federală a introdus restricții privind accesul la anumite sisteme dezvoltate de Anthropic. La începutul lunii iunie 2026, autoritățile au cerut companiei să limiteze accesul cetățenilor străini la modelele Fable 5 și Mythos 5, considerate printre cele mai avansate instrumente AI disponibile în prezent, indicând o preocupare sporită pentru securitatea națională.
Măsura a generat reacții în industria tehnologică. Peste 100 de experți în securitate cibernetică și reprezentanți ai unor companii importante din tehnologie au semnat o scrisoare prin care solicită revizuirea restricțiilor. Semnatarii susțin că modelele Anthropic sunt foarte eficiente în identificarea vulnerabilităților software, însă nu sunt singurele capabile să facă acest lucru. În opinia lor, limitarea accesului la instrumente de apărare cibernetică performante ar putea crea dezavantaje strategice într-un moment în care rivalii geopolitici ai Statelor Unite investesc masiv în dezvoltarea propriilor sisteme AI. Această perspectivă subliniază complexitatea echilibrului dintre controlul tehnologic și menținerea unui avantaj competitiv în domeniul apărării cibernetice la nivel global.
În contextul european, Uniunea Europeană a adoptat, în 2024, Actul privind Inteligența Artificială (AI Act), o legislație menită să reglementeze dezvoltarea și utilizarea sistemelor AI, clasificându-le în funcție de nivelul de risc. Deși se concentrează pe protecția drepturilor fundamentale și a siguranței cetățenilor, cazurile precum cel al modelului Mythos ridică întrebări despre modul în care reglementările pot ține pasul cu evoluția rapidă a capacităților AI în domeniul securității naționale și al apărării. În România, de exemplu, strategia națională pentru inteligență artificială, aflată încă în stadii incipiente de implementare, trebuie să ia în considerare aceste evoluții rapide pentru a asigura o protecție adecvată a infrastructurilor critice împotriva amenințărilor cibernetice facilitate de AI. O statistică din 2025, publicată de Eurostat, arăta că doar 8% dintre companiile românești utilizau soluții AI, un procent semnificativ mai mic față de media UE de 15%, sugerând o decalare în adoptarea și, implicit, în înțelegerea riscurilor și beneficiilor AI. \De ce contează
Cazul modelului Mythos de la Anthropic demonstrează o schimbare fundamentală în dinamica securității cibernetice. Capacitatea AI de a identifica rapid vulnerabilități în sisteme clasificate în doar câteva ore subliniază necesitatea urgentă pentru guverne și organizații de a-și reevalua strategiile de apărare. Aceasta înseamnă investiții sporite în dezvoltarea de contramăsuri bazate pe AI, dar și o reglementare echilibrată care să permită inovația fără a compromite securitatea. Pentru cetățeni, implicațiile se traduc prin riscuri crescute de atacuri cibernetice asupra infrastructurilor critice, de la energie la sănătate, dacă aceste progrese nu sunt gestionate corespunzător. Este esențial ca factorii de decizie să înțeleagă că AI nu este doar un instrument de automatizare, ci un actor activ în peisajul amenințărilor.
Cazul Mythos ilustrează astfel schimbarea rapidă a echilibrului dintre inteligența artificială și securitatea cibernetică: de la un instrument folosit preponderent pentru automatizare și generare de conținut, AI devine tot mai mult un actor activ în identificarea și potențialul management al vulnerabilităților din infrastructurile critice. Pe termen scurt, presiunile asupra administrației americane de a găsi un echilibru între securitatea națională și libertatea de inovație vor crește. Pe termen lung, se anticipează o cursă a înarmărilor cibernetice bazată pe AI, unde statele vor investi masiv în dezvoltarea de sisteme capabile să detecteze și să exploateze vulnerabilități, dar și în soluții defensive.
Întrebarea deschisă rămâne dacă legislația internațională și națională va putea ține pasul cu ritmul exponențial al dezvoltării AI pentru a preveni un peisaj cibernetic haotic și periculos.