Peste 148.000 de elevi au susținut prima probă a examenului
Evaluarea Națională 2026 a debutat luni, 22 iunie, cu proba scrisă la Limba și literatura română, un moment crucial pentru viitorul educațional a zeci de mii de absolvenți de clasa a VIII-a. Peste 148.000 de elevi s-au prezentat la examen, confruntându-se cu subiecte bazate pe două texte-suport distincte: un fragment din „Mesteceni de hârtie” de Veronica D. Niculescu și un altul din „Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee” de Carmen Strungaru. Această cifră, deși semnificativă, ridică întrebări, având în vedere că aproape 9% dintre absolvenții înregistrați la începutul anului școlar nu s-au înscris la examen.
Potrivit datelor oficiale furnizate de Ministerul Educației și Cercetării, din cei aproximativ 162.600 de absolvenți de clasa a VIII-a înregistrați la începutul anului școlar 2025-2026, doar 148.000 s-au înscris la Evaluarea Națională. Aceasta înseamnă că un număr de circa 14.600 de elevi, reprezentând aproximativ 9% din generație, nu figurează printre candidații înscriși la examen. Această discrepanță subliniază o problemă persistentă în sistemul educațional românesc, fie că este vorba de abandon școlar, de opțiuni educaționale alternative, sau de lipsa motivației de a continua studiile liceale, un fenomen care, conform statisticilor Eurostat din 2024, plasează România printre țările UE cu o rată ridicată a părăsirii timpurii a școlii.
Proba la Limba și literatura română a avut o durată de două ore, între 9:00 și 11:00, cu posibilitatea de prelungire până la ora 12:00 pentru elevii cu cerințe educaționale speciale. Subiectele, prezentate într-o broșură de zece pagini, au testat capacitatea elevilor de a înțelege și interpreta texte literare și non-literare, precum și competențele de gramatică și vocabular. Acestea au fost aliniate programei școlare pentru ciclul gimnazial, punând accent pe gândirea critică și pe exprimarea coerentă.
Primul text-suport, un fragment din romanul „Mesteceni de hârtie” de Veronica D. Niculescu, a introdus elevii în povestea lui Vladimir Pârvulescu, un corector de ziar cu o legătură profundă cu natura. Fragmentul detaliază interacțiunile personajului cu diverse animale — de la o țestoasă la un stârc cenușiu — pe care le salvează și le îngrijește înainte de a le elibera. Descrierea peisajului forestier din apropierea casei sale și a obiceiurilor sale de a hoinări prin pădure, de a asculta păsările și de a contempla cerul, a oferit un context bogat pentru exercițiile de înțelegere a textului și de analiză literară.
Al doilea text, extras din „Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee” de Carmen Strungaru, a transportat elevii într-un sat izolat din Papua Noua Guinee, unde casele sunt construite pe stâlpi de lemn, iar localnicii trăiesc în armonie cu mediul înconjurător. Acest fragment a descris experiența autoarei cu deschiderea unei nuci de cocos și gustul neașteptat al apei acesteia, precum și întâlnirea cu un arbore de cacao ale cărui fructe rămân neprelucrate din cauza lipsei infrastructurii necesare. Acest text a oferit o perspectivă culturală diferită și a solicitat elevilor să demonstreze abilități de înțelegere a unui text non-literar cu tematică exotică.
Unul dintre cerințele principale la Subiectul al II-lea a fost redactarea unui rezumat al primului text, cel al Veronicăi D. Niculescu, într-un interval de 100-150 de cuvinte. Această cerință testează nu doar înțelegerea textului, ci și capacitatea de sinteză și de exprimare concisă, competențe esențiale pentru studiile ulterioare. Restul cerințelor au acoperit aspecte de gramatică, vocabular, ortografie și punctuație, conform programei școlare, solicitând elevilor răspunsuri clare și argumentate, cu respectarea normelor limbii române standard.
Următoarele etape ale Evaluării Naționale includ proba la Matematică, programată pentru 24 iunie, și proba la Limba și literatura maternă, pe 26 iunie, pentru elevii care au studiat într-o limbă a minorităților naționale. Rezultatele inițiale vor fi afișate la începutul lunii iulie. Media obținută la Evaluarea Națională este criteriul principal de admitere în liceu, ceea ce conferă fiecărei probe o importanță deosebită pentru traseul educațional al fiecărui candidat.
De ce contează
Evaluarea Națională 2026 este mai mult decât un simplu examen; este o poartă către învățământul liceal și, implicit, către oportunități viitoare pentru zeci de mii de tineri. Discrepanța de aproape 9% între numărul absolvenților și cel al candidaților înscriși indică probleme structurale profunde în sistemul educațional românesc, de la abandon școlar la inegalități de acces. Rezultatele obținute la aceste probe influențează direct șansele elevilor de a accesa licee de prestigiu și, ulterior, de a urma studii superioare, având un impact semnificativ asupra mobilității sociale și a dezvoltării personale. Astfel, performanța la Evaluarea Națională nu reflectă doar cunoștințele individuale, ci și eficacitatea politicilor educaționale și a investițiilor în resurse umane și materiale.
În contextul actual, monitorizarea atentă a rezultatelor și analiza cauzelor care duc la procentul ridicat de neînscrieri sunt esențiale pentru Ministerul Educației. Este de așteptat ca dezbaterea publică să se concentreze pe interpretarea subiectelor și pe rata de promovabilitate, dar și pe măsurile necesare pentru a reduce decalajele educaționale.
Pe termen lung, succesul Evaluării Naționale va depinde nu doar de performanța elevilor, ci și de capacitatea sistemului de a oferi șanse egale și de a integra toți tinerii în procesul educațional, asigurând că fiecare absolvent are oportunitatea de a-și continua studiile și de a-și construi un viitor.