Româna a deschis seria examenelor pentru elevii de clasa a VIII-a
Probele scrise ale Evaluării Naționale 2026 pentru absolvenții clasei a VIII-a au demarat luni, 22 iunie, cu examenul la Limba și literatura română. Elevii au avut de rezolvat cerințe complexe, bazate pe două texte suport, iar Ministerul Educației a reiterat regulile stricte de desfășurare, punând la dispoziție și o linie TELVERDE pentru sesizarea eventualelor nereguli. „Este esențial ca elevii să abordeze acest examen cu seriozitate și încredere, respectând toate instrucțiunile, pentru a asigura echitatea și transparența procesului de evaluare”, a declarat un reprezentant al Ministerului Educației, subliniind importanța unei desfășurări corecte.
Potrivit informațiilor obținute, subiectele la Limba română au inclus două fragmente literare distincte: un fragment din „Mesteceni de hârtie” de Veronica D. Niculescu, centrat pe personajul Vladimir Pârvulescu, un corector de ziar pasionat de salvarea animalelor, și un fragment din „Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee” de Carmen Strungaru, descriind experiența autoarei într-un sat exotic. Aceste texte au servit drept bază pentru Subiectul I, care a cumulat 70 de puncte și a solicitat elevilor să demonstreze înțelegerea textului, să identifice trăsături narative, să argumenteze valoarea darurilor simple și să rezolve cerințe de gramatică și vocabular. Spre deosebire de simularea examenului din 2026, care a avut ca texte suport fragmente din „De ce plânge mama?” de Ion D. Sîrbu și „Eu și vulpea” de Vintilă Mihăilescu, examenul propriu-zis a propus o altă abordare tematică, deși structura a rămas similară.
Subiectul al II-lea, notat cu 20 de puncte, a cerut candidaților să redacteze un rezumat despre Vladimir Pârvulescu și animalele salvate de el, spre deosebire de simularea din 2026 unde elevii au avut de scris un text argumentativ de minimum 150 de cuvinte, pe tema reacției la situații neașteptate. De asemenea, la simulare, la punctul 9 al Subiectului I, elevii au fost provocați să asocieze fragmentul din opera „De ce plânge mama?” cu un alt text literar studiat, prezentând o valoare comună, în timp ce examenul actual a avut o cerință de rezumat. Această diferență subliniază adaptabilitatea structurii examenului la conținutul specific al textelor propuse anual. În 2025, de exemplu, elevii au primit la Subiectul I fragmente din „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran și „Spre Polul Sud” de Emil Racoviță, iar la Subiectul al II-lea au avut de alcătuit o compunere despre o întâmplare dintr-o excursie.
Partea de gramatică a examenului de Limba și literatura română din 22 iunie a inclus exerciții variate, testând cunoștințe despre diftong, formarea cuvintelor, antonime, valori morfologice, propoziții subordonate și alegerea formelor corecte în enunțuri precum „Mi-ar plăcea”, „Mariei”, „doar”, „aceea”, „a călători” și „fiica”. Aceste cerințe sunt standard pentru Evaluarea Națională, având ca scop evaluarea competențelor lingvistice ale elevilor, așa cum sunt prevăzute de programa școlară.
Metodologia de organizare și desfășurare a Evaluării Naționale în anul școlar 2025-2026 a fost aprobată prin Ordinul de ministru nr. 6.058/29.08.2025. Aceasta stipulează că media de admitere la liceu este media generală obținută la Evaluarea Națională, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Fiecare elev primește o broșură cu subiectele și spațiu dedicat pentru rezolvări. Pentru a asigura o bună comunicare, Ministerul Educației a activat linia TELVERDE 0800801100, disponibilă în zilele de examen între orele 8:00 și 16:30. Subiectele și baremele de corectare vor fi publicate zilnic, la ora 15:00, pe site-ul oficial. Aceste măsuri sunt menite să sporească transparența și să ofere suport elevilor și părinților.
Pregătirea pentru admiterea la liceu a inclus și sesiuni de instruire pentru părinți și elevi, organizate între 12 mai și 12 iunie 2026. Acestea au acoperit procedurile de admitere și planul de școlarizare, putând fi desfășurate atât la școală, cât și prin mijloace electronice (telefon, e-mail, videoconferință). Este o inițiativă lăudabilă, având în vedere că, în anii anteriori, lipsa informațiilor clare a generat adesea confuzie. De exemplu, în 2024, un sondaj realizat de Ministerul Educației arăta că doar 65% dintre părinți se considerau pe deplin informați despre procesul de admitere. A doua etapă de repartizare computerizată este programată să înceapă pe 31 iulie 2026, adresându-se candidaților care nu au fost repartizați în prima etapă sau care provin din serii anterioare, cu vârsta de până la 18 ani.
Comparativ cu alte țări europene, sistemul românesc de Evaluare Națională și admitere la liceu prezintă particularități. De exemplu, în Franța, examenul „Brevet des Collèges” evaluează cunoștințele la finalul ciclului gimnazial, dar rezultatele sunt combinate cu o evaluare continuă pe parcursul anului, spre deosebire de România unde media Evaluării Naționale este singurul criteriu pentru admiterea la liceu. Această abordare unică în România subliniază presiunea considerabilă pusă pe rezultatele acestui examen, făcându-l un moment crucial în parcursul educațional al elevilor. De asemenea, în timp ce unele țări, precum Germania, au sisteme de orientare profesională mult mai dezvoltate încă din gimnaziu, România se bazează preponderent pe performanța academică la Evaluarea Națională pentru a direcționa elevii către diferite profiluri liceale.
De ce contează
Evaluarea Națională 2026 este un moment definitoriu pentru viitorul educațional a zeci de mii de elevi români. Rezultatele obținute determină admiterea la liceul dorit și, implicit, traseul academic și profesional ulterior. Un examen bine structurat și transparent, cu reguli clare și suport informațional, contribuie la reducerea stresului elevilor și la asigurarea echității. Modul în care se desfășoară și se evaluează aceste probe are un impact direct asupra calității învățământului secundar și asupra șanselor egale la educație pentru toți absolvenții de gimnaziu, influențând, pe termen lung, piața muncii și dezvoltarea socială.
După proba de Limba și literatura română, elevii se vor pregăti pentru examenul la Matematică, ce va avea loc miercuri. Publicarea subiectelor și baremelor de corectare la ora 15:00 în ziua fiecărei probe va permite o analiză rapidă a performanțelor. Rămâne de văzut cum vor evolua discuțiile privind structura examenului în anii următori, având în vedere propunerile de reformă educațională. Modul în care rezultatele vor fi gestionate și cum se va desfășura procesul de admitere în etapele ulterioare vor fi cruciale pentru elevii care nu vor obține inițial locurile dorite.
Urmărim cu interes și reacțiile la linia TELVERDE, pentru a identifica eventuale disfuncționalități și a asigura o îmbunătățire continuă a procesului.