Apărarea aeriană rusă, depășită de tacticile ucrainene
Moscova a fost din nou ținta unui atac cu drone în dimineața zilei de sâmbătă, 20 iunie 2026, la doar o zi după ce capitala rusă a înregistrat cel mai amplu raid aerian de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei. Primarul Serghei Sobianin a anunțat că 35 de drone au fost doborâte într-o oră, iar la locul prăbușirii resturilor intervin echipe de urgență. Acest nou incident survine la scurt timp după atacul masiv de joi, 18 iunie 2026, când aproape 200 de drone au vizat Moscova și regiunea înconjurătoare, conform declarațiilor lui Sobianin, un record al conflictului.
Atacul de joi a avut consecințe semnificative, inclusiv incendierea rafinăriei din Kapotna (MNPZ) și a două mari centre comerciale, soldându-se cu 17 răniți, printre care un copil care ulterior a decedat, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta a declarat vineri că atacurile cu drone ale Forțelor Armate ale Ucrainei „continuă, într-adevăr”, dar a susținut că „sistemele de apărare aeriană înregistrează performanțe ridicate, indiferent de circumstanțe”, și că „se iau măsurile corespunzătoare pentru a remedia consecințele”. Totuși, analistul militar Ian Matveev, citat de surse independente, a indicat că sistemele antiaeriene și soldații echipați cu rachete portabile, amplasați chiar în oraș, au ratat adesea țintele, o ratare ducând la explozia unui rezervor de petrol la rafinăria din Kapotna. Această informație contrastează cu declarațiile oficiale ale Kremlinului privind eficacitatea apărării.
Atacul din 18 iunie 2026 a expus vulnerabilități semnificative în apărarea aeriană a Moscovei, moscoviții trezindu-se cu mașinile și hainele pătate de fumul dens care se întindea prin oraș. Potrivit Telegraph, loviturile de la Kapotnya, la doar 14 kilometri de Kremlin, au reprezentat cele mai mari atacuri cu drone de la începutul războiului. Ucraina pare să fi adoptat o metodă ingenioasă pentru a depăși apărarea rusă, lansând un număr copleșitor de drone. Analistul Emily Ferris de la Institutul Regal al Serviciilor Unite a subliniat că „volumul [dronelor] a crescut masiv” în ultimele două luni, iar altitudinea de zbor ar putea face dronele dificil de detectat de către apărarea aeriană rusă. Publicația independentă rusă Agentstvo a remarcat că atacurile ucrainene cu 300 sau mai multe drone au devenit o normă în ultima lună, în comparație cu un singur atac de o asemenea amploare între ianuarie și aprilie.
Ucraina a intensificat, de asemenea, frecvența atacurilor la scară largă, lovind adesea aceeași țintă la doar câteva zile distanță. Această tactică permite evaluarea punctelor slabe din acoperirea aeriană rusă și epuizarea resurselor defensive. Ferris a descris sistemele preventive de la sol ale Rusiei ca fiind „încă la început”, bazându-se pe „soluții ad-hoc și fragmentate”, spre deosebire de Ucraina, care testează constant noi soluții. Anatolii Khrapchynsky, expert ucrainean în industria de apărare, a caracterizat situația drept „un conflict clasic între amenințări moderne și contramăsuri învechite”.
În timp ce Ucraina a dezvoltat drone interceptoare ieftine pentru a contracara rachetele Shahed, Rusia a început să-și construiască propriul sistem de interceptare dronă-dronă abia în a doua jumătate a anului 2025. Aceasta înseamnă că Rusia se bazează în continuare pe radar, rachete și sisteme de război electronic. Rachetele interceptoare sunt costisitoare și rare, adesea de 10 ori mai scumpe decât dronele cu rază lungă de acțiune FP-1 și FP-2 pe care le vizează. Oficiali ucraineni au declarat pentru CBS News că Moscova se confruntă cu o lipsă de sisteme S-300, deși apărarea sa include și S-350, S-400 și Pantsir-S1. Ian Matveev a adăugat că „fabricile rusești nu țin pasul cu cererea de sisteme de apărare aeriană, iar multe unități Pantsir sunt desfășurate fără rachete sau cu încărcături incomplete”.
Pe lângă deficiențele în interceptare, Rusia pare să aibă probleme și la detectare. Ucraina a implementat o rețea densă de peste 14.000 de senzori acustici de avertizare timpurie, parte a „Fortăreței Cerești”, care detectează dronele și rachetele prin sunet. În schimb, Rusia se bazează pe sistemele radar tradiționale, care, conform analiștilor, au o „performanță slabă” în detectarea țintelor mici, care zboară la joasă altitudine. Matveev a subliniat că armata rusă nu dispune de un sistem acustic similar și nici de un număr suficient de echipe mobile de intervenție și unități cu mitraliere capabile să doboare dronele în raza vizuală. Dronele ucrainene exploatează aceste slăbiciuni prin „manevre evazive și ajustări de rută preprogramate”.
Aceste atacuri repetate și eficiente asupra Moscovei reprezintă o umilință semnificativă pentru Vladimir Putin. Emily Ferris a notat că „din punct de vedere politic, pentru Putin, acest lucru îl va pune într-o poziție cu adevărat dificilă - mai ales că ceea ce spune despre război este acum în contradicție cu ceea ce spun propriile sale conduceri economice”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat determinarea Kievului, declarând după atacul de joi: „Dacă Ucraina arde, Moscova voastră va arde”.
De ce contează Aceste atacuri cu drone asupra Moscovei sunt mai mult decât simple incidente izolate; ele reprezintă o schimbare strategică majoră în conflictul din Ucraina. Capacitatea Kievului de a pătrunde apărarea aeriană a capitalei ruse demonstrează o evoluție a tacticilor ucrainene și o vulnerabilitate neașteptată a Rusiei. Impactul politic este semnificativ, subminând imaginea de invincibilitate a Kremlinului și punând presiune asupra conducerii ruse. Economic, distrugerea infrastructurii critice, precum rafinăriile, afectează capacitatea de război a Rusiei și generează costuri considerabile de reconstrucție, având un impact direct asupra cetățenilor ruși.
Ce urmează Având în vedere intensificarea și sofisticarea atacurilor ucrainene cu drone, este de așteptat ca Rusia să încerce să-și îmbunătățească sistemele de apărare aeriană, posibil prin accelerarea dezvoltării de tehnologii anti-drone. Cu toate acestea, decalajul tehnologic și de adaptare rapidă, evidențiat de experți, sugerează că acest proces va fi lent și costisitor. Ucraina, pe de altă parte, va continua probabil să exploateze aceste vulnerabilități, menținând presiunea asupra Moscovei și a infrastructurii critice ruse. Rămâne de văzut dacă Rusia va reuși să găsească o soluție eficientă și rapidă la această nouă formă de război asimetric sau dacă aceste atacuri vor deveni o constantă, erodând încrederea publică și resursele statului rus.
Întrebarea principală este cât de mult va putea rezista economia și moralul rusesc sub această presiune constantă.