Dispută majoră între statele membre pe alocările financiare
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut o reducere substanțială a propunerii Comisiei Europene pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, evaluat la aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Declarația, făcută vineri la Bruxelles înaintea discuțiilor liderilor statelor membre, marchează o poziție fermă a Germaniei, una dintre cele mai mari contributoare nete la bugetul comunitar. „Propunerea aflată pe masă este mult prea mare. Cifrele trebuie reduse”, a declarat Merz, potrivit Mediafax și Deutsche Welle, subliniind că nivelul actual al cheltuielilor nu este acceptabil și că este necesară o nouă propunere.
Această poziție a Berlinului deschide negocieri extrem de dificile, punând Germania în opoziție directă cu președintele francez Emmanuel Macron, care pledează pentru un buget mai generos, inclusiv prin recurgerea la un împrumut european, pentru a finanța investiții majore în domenii precum inteligența artificială. Macron și-a reafirmat poziția joi seara, într-un interviu la France 2, argumentând că „trebuie ca Europa noastră să investească mai mult (...) Avem nevoie de un buget mult mai mare pentru a aloca și mai mulți bani publici”, a relatat News.ro. Liderul francez a subliniat că Europa nu alocă suficient în AI comparativ cu Statele Unite.
Propunerea Comisiei Europene de 2.000 de miliarde de euro, prezentată anul trecut, reprezintă o creștere semnificativă față de exercițiul financiar precedent, echivalând cu aproximativ 1,26% din venitul național brut cumulat al UE. Cu toate acestea, statele membre sunt profund divizate. Pe de o parte, grupul țărilor „frugale” – din care fac parte Germania, Austria și Suedia – solicită reduceri drastice. Ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Jessica Rosencrantz, a declarat pentru Euronews că bugetul ar trebui să se apropie de 1% din VNB-ul statelor membre, argumentând necesitatea disciplinei fiscale la nivel european, similar cu cea impusă guvernelor naționale. Austria, prin cancelarul Christian Stocker, a fost chiar mai vehementă, declarând pentru Financial Times că „contributorii neți nu sunt bancomatul UE”.
Pe de altă parte, un bloc informal de 17 state, supranumit „prietenii coeziunii” – printre care și România, conform Euronews – apără un buget mai generos, esențial pentru politica de coeziune, agricultură și pescuit. Aceste state, predominant din Europa de Sud și Est, consideră că fondurile de coeziune sunt investiții cruciale pentru reducerea decalajelor economice, securitatea alimentară și competitivitatea europeană. Guvernul italian a anunțat, după o reuniune a acestui grup, că liderii și-au „reiterat convingerea împărtășită că viitorul buget al UE trebuie să permită înfruntarea noilor provocări strategice fără să fie penalizate politicile prevăzute de către tratate”. Parlamentul European împărtășește, în mare parte, această viziune, susținând un buget mai mare decât cel propus de CE și sugerând noi surse de venit, cum ar fi o taxă pe giganții digitali.
Summitul european de la Bruxelles, unde au loc aceste discuții, abordează și alte teme cruciale, precum sprijinul pentru Ucraina, relația cu Rusia și provocările economice globale, inclusiv competiția cu China. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a participat la o parte a reuniunii, cerând accelerarea negocierilor de aderare. Liderii UE analizează, de asemenea, dezvoltarea unor instrumente suplimentare pentru a răspunde importurilor masive de produse chinezești subvenționate, o problemă semnalată de Euronews. Deși Ciprul, care deține președinția semestrială a UE, a prezentat o contrapropunere cu o „scădere modestă de 2%” față de proiectul inițial al Comisiei Europene, aceasta este considerată prea timidă de către „frugali”.
Negocierile se anunță extrem de complexe și ar putea dura luni de zile, cu un calendar extrem de strâns, Bruxelles-ul sperând să le încheie până la sfârșitul anului pentru a evita ca viitoarele cicluri electorale, inclusiv cele din Franța, să le complice și mai mult. Partidul francez Rassemblement national (RN), creditat în fruntea sondajelor pentru viitoarele alegeri prezidențiale, a amenințat deja că, în cazul unei victorii, va reduce cu jumătate contribuția Franței la bugetul european, denunțând un „scandal democratic”. Aceste poziții divergente subliniază miza uriașă a acestor negocieri, care vor modela direcția Uniunii Europene pentru următorii șapte ani.
De ce contează Viitorul buget al Uniunii Europene este esențial pentru direcția strategică și capacitatea de acțiune a blocului comunitar în fața provocărilor globale. Pentru România și alte state din Europa de Est, fondurile de coeziune reprezintă o sursă vitală de finanțare pentru dezvoltare regională, infrastructură și reducerea decalajelor economice. O reducere semnificativă a acestor fonduri ar putea încetini convergența economică și ar afecta proiectele esențiale. Pe de altă parte, statele contributoare nete, precum Germania, insistă pe responsabilitate fiscală, reflectând presiunile economice interne. Soluția finală va influența nu doar investițiile, ci și capacitatea UE de a-și consolida securitatea, competitivitatea și rolul geopolitic.
Concluzie Negocierile privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034 sunt abia la început, dar pozițiile divergente ale statelor membre sugerează un proces lung și dificil. Se anticipează o luptă acerbă între „frugali” și „prietenii coeziunii”, cu Franța și Germania poziționate pe contrasens în privința strategiei de finanțare. Rezultatul va depinde de capacitatea liderilor europeni de a găsi un compromis care să echilibreze disciplina fiscală cu necesitatea investițiilor strategice și a solidarității între statele membre.
Rămâne de văzut dacă termenul ambițios de încheiere a negocierilor până la sfârșitul anului va fi respectat, având în vedere miza politică și economică enormă, precum și complexitatea găsirii unui consens între 27 de state cu interese adesea contradictorii.