Noi reglementări pentru vizitatorii orașului lagunar
Veneția, una dintre cele mai vizitate destinații turistice din lume, se pregătește să introducă o taxă de intrare fără precedent, ce ar putea ajunge până la 50 de euro pe zi pentru vizitatorii ocazionali. Această măsură, menită să gestioneze fluxul masiv de turiști și să protejeze fragilul ecosistem al orașului, a fost anunțată oficial de primarul Luigi Brugnaro, confirmând intențiile autorităților locale de a implementa un sistem de rezervare și plată pentru accesul în oraș. Potrivit declarațiilor sale, citate de publicațiile internaționale, "Veneția nu este un parc de distracții, ci un oraș locuit, iar această taxă este esențială pentru a asigura sustenabilitatea sa pe termen lung".
Discuțiile privind introducerea unei taxe de intrare au început de mai mulți ani, dar abia acum se conturează un plan concret. Inițial, se vehiculase o sumă modică, de 3 până la 10 euro, însă noile propuneri indică o creștere semnificativă, în funcție de perioada anului și de numărul de vizitatori. Taxa de 50 de euro ar urma să fie aplicată în zilele de vârf, în special în timpul evenimentelor majore precum Carnavalul de la Veneția sau în lunile de vară, când orașul este copleșit de turiști. Scopul principal este descurajarea turismului de masă de o zi, care aduce beneficii economice minime orașului, dar generează costuri semnificative legate de infrastructură, curățenie și siguranță publică.
Sistemul propus, conform surselor locale, ar implica o platformă online unde turiștii ar trebui să își rezerve accesul și să plătească taxa în avans. Cei care nu respectă această regulă riscă amenzi substanțiale, încă nestabilite, dar care se anunță a fi mult mai mari decât taxa propriu-zisă. Excepții de la plată ar urma să facă rezidenții, proprietarii de locuințe în Veneția (chiar dacă nu sunt rezidenți permanenți), persoanele care vin în oraș pentru muncă, studii sau îngrijiri medicale, precum și turiștii care petrec cel puțin o noapte într-o unitate de cazare din Veneția. Această ultimă categorie contribuie deja la bugetul local prin taxa de ședere, care variază între 1 și 5 euro pe noapte, în funcție de tipul cazării și sezon.
Măsura este o premieră în Europa pentru un oraș de o asemenea anvergură și ridică semne de întrebare cu privire la impactul său asupra industriei turismului. Pe de o parte, autoritățile speră să reducă presiunea asupra infrastructurii și să îmbunătățească experiența vizitatorilor, oferind o Veneție mai puțin aglomerată. Pe de altă parte, operatorii de turism și asociațiile comercianților își exprimă îngrijorarea că o taxă atât de mare ar putea descuraja turiștii, mai ales pe cei cu bugete reduse, și ar putea afecta afacerile locale. Un studiu realizat în 2023 de Universitatea Ca' Foscari din Veneția arăta că aproximativ 70% dintre vizitatorii de o zi cheltuiesc, în medie, sub 20 de euro în oraș, excluzând transportul, ceea ce subliniază impactul economic limitat al acestui segment.
Comparativ cu alte destinații europene, Veneția ar deveni orașul cu una dintre cele mai mari taxe de acces. De exemplu, în alte orașe turistice precum Amsterdam, taxa de turism este inclusă în prețul cazării și variază, dar nu depășește câțiva euro pe noapte. În Insulele Baleare din Spania, o taxă de turism sustenabilă de până la 4 euro pe zi este percepută de la turiștii care înnoptează. Nicio altă destinație majoră nu a impus o taxă de intrare de 50 de euro pentru vizitatorii de o zi, ceea ce poziționează Veneția într-o ligă aparte și subliniază gravitatea problemei supra-turismului cu care se confruntă.
Problema supra-turismului în Veneția este una cronică, agravată de numărul tot mai mare de nave de croazieră care debarcă mii de pasageri zilnic. Deși navele mari au fost interzise din bazinul San Marco în 2021, presiunea rămâne considerabilă. Potrivit datelor publicate de Primăria Veneției în 2024, orașul primește anual peste 25 de milioane de turiști, dintre care aproximativ două treimi sunt vizitatori de o zi. Populația rezidentă a scăzut drastic, de la aproximativ 175.000 în anii '50 la puțin peste 50.000 în prezent, transformând centrul istoric într-un fel de muzeu în aer liber, cu o viață locală din ce în ce mai fragilă. Această scădere demografică este un factor cheie în decizia autorităților de a acționa.
Criticii măsurii, inclusiv unele asociații pentru drepturile consumatorilor, susțin că o taxă atât de mare ar putea fi considerată discriminatorie și ar putea duce la o "elită turistică", unde doar cei cu posibilități financiare își permit să viziteze orașul. Aceștia sugerează că ar fi mai eficiente măsuri precum limitarea numărului total de vizitatori zilnici, indiferent de durata șederii, sau investiții mai mari în infrastructura de transport public și în promovarea turismului în afara sezonului de vârf. Cu toate acestea, primarul Brugnaro a reiterat că abordarea actuală este singura viabilă pentru a proteja patrimoniul UNESCO al orașului și a asigura un echilibru între turism și viața rezidenților.
De ce contează
Introducerea unei taxe de 50 de euro la Veneția nu este doar o știre locală, ci un precedent important pentru turismul global. Aceasta reflectă o tendință crescândă a destinațiilor populare de a gestiona supra-turismul și de a căuta modele de dezvoltare mai sustenabile. Dacă modelul venețian se va dovedi eficient, ar putea influența alte orașe europene și mondiale care se confruntă cu probleme similare de aglomerație, impact asupra mediului și scăderea calității vieții rezidenților. Pentru turiștii români, planificarea unei vizite la Veneția va necesita acum un buget și o atenție sporită la noile reglementări de acces.
Planul este încă în stadiul de propunere și necesită aprobarea finală a consiliului local și a altor organisme administrative. Se așteaptă ca sistemul pilot să fie implementat în primăvara anului 2027, însă data exactă și detaliile finale ale taxei și ale mecanismului de rezervare ar putea suferi modificări. Autoritățile venețiene au anunțat o serie de consultări publice cu reprezentanți ai industriei turismului și ai societății civile pentru a ajusta măsurile propuse.
Rămâne de văzut dacă această inițiativă ambițioasă va reuși să salveze Veneția de la impactul devastator al turismului de masă și să redefinească modul în care orașele istorice își gestionează vizitatorii în secolul XXI.