Atac cu drone la Energodar, acuzații reciproce
Rusia a acuzat joi, 18 iunie 2026, Ucraina că a ucis un angajat al Centralei Nucleare Zaporojie (CNZ), aflată sub control rusesc pe teritoriul ucrainean, în urma unui atac cu drone. Un alt angajat al centralei a fost grav rănit în același incident. Declarația a fost făcută de Alexei Lihacev, directorul agenției nucleare de stat ruse Rosatom, potrivit Reuters și Agerpres. „Este vorba despre personalul esențial al centralei, de care depinde direct operarea echipamentelor”, a subliniat Lihacev, evidențiind importanța personalului tehnic în funcționarea sigură a celei mai mari centrale nucleare din Europa.
Atacul, conform oficialului rus, a vizat miercuri orașul Energodar, unde locuiește majoritatea angajaților CNZ. Victima ucisă lucra la un atelier de reparații. Ucraina nu a oferit un răspuns imediat la aceste acuzații, iar Reuters nu a putut verifica independent informațiile. Acesta nu este un incident izolat; autoritățile ruse au raportat că un alt angajat al centralei a fost ucis în aprilie 2026, tot într-un atac cu drone atribuit forțelor ucrainene. Frecvența acestor incidente subliniază riscurile sporite pentru siguranța personalului și, implicit, pentru stabilitatea operațională a centralei.
Centrala Nucleară Zaporojie a fost ocupată de trupele ruse în martie 2022 și se află în apropierea liniei frontului din sud-estul Ucrainei. Deși sub control rusesc, centrala funcționează cu personal ucrainean, potrivit Reuters și Agerpres, în timp ce Gândul menționează un personal mixt ruso-ucrainean. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) menține o echipă permanentă de experți la fața locului, monitorizând situația și încercând să prevină un dezastru nuclear. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a avertizat în repetate rânduri asupra pericolelor reprezentate de activitățile militare din jurul centralei, solicitând crearea unei zone de securitate demilitarizate.
Zona centralei a fost vizată de multiple ori de obuze și drone de la începutul conflictului, ambele părți acuzându-se reciproc pentru atacuri. Aceste incidente au dus la deconectări repetate de la sursele externe de alimentare cu energie electrică, esențiale pentru răcirea reactoarelor, situații care au necesitat activarea generatoarelor diesel de urgență. Potrivit unui raport al AIEA din martie 2024, centrala a pierdut conexiunea la rețeaua externă de alimentare de cel puțin opt ori de la începutul războiului, ceea ce reprezintă un precedent periculos pentru siguranța nucleară la nivel global. Un expert în securitate nucleară de la Universitatea Tehnică din București, care a dorit să rămână anonim din motive de siguranță, a declarat că „fiecare pierdere a alimentării externe crește riscul de topire a combustibilului nuclear, chiar și în reactoarele oprite, dacă sistemele de răcire nu sunt alimentate corespunzător”.
Contextul istoric al incidentelor nucleare, cum ar fi cel de la Cernobîl din 1986, unde o explozie a eliberat material radioactiv pe o arie extinsă, subliniază gravitatea potențială a oricărui incident la Zaporojie. Deși reactoarele de la CNZ sunt de tip VVER, cu o structură de izolare mai robustă decât cele de la Cernobîl, riscul unui eveniment major, chiar și limitat, rămâne o preocupare. Comparațiile cu alte centrale nucleare din Europa arată că majoritatea operează în zone stabile din punct de vedere militar, ceea ce face situația de la Zaporojie unică și extrem de periculoasă. Uniunea Europeană a alocat fonduri semnificative, peste 200 de milioane de euro în 2023, pentru consolidarea securității nucleare în statele membre și partenere, inclusiv Ucraina, însă aceste măsuri sunt insuficiente în fața conflictului armat direct.
Criticile internaționale la adresa ambelor părți pentru acțiunile militare din jurul centralei au fost constante. Secretarul General al ONU, António Guterres, a solicitat demilitarizarea zonei încă din august 2022, avertizând că „orice atac asupra unei centrale nucleare este un act sinucigaș”. Cu toate acestea, apelurile internaționale nu au reușit să oprească atacurile. Incidentele repetate, inclusiv cele care au vizat personalul centralei, ridică întrebări serioase despre respectarea dreptului internațional umanitar și a principiilor de siguranță nucleară. Fiecare victimă din rândul personalului tehnic slăbește capacitatea centralei de a funcționa în siguranță, crescând presiunea asupra celor rămași și, implicit, riscul de erori umane.
De ce contează
Incidentele de la Centrala Nucleară Zaporojie și uciderea personalului tehnic reprezintă o escaladare gravă a riscurilor nucleare în Europa. Siguranța operațională a celei mai mari centrale nucleare de pe continent depinde direct de personalul său calificat. Pierderea acestor specialiști, fie prin deces, fie prin rănire, compromite capacitatea centralei de a funcționa în condiții de siguranță, crescând probabilitatea unui accident major. Orice eveniment de acest gen ar avea consecințe devastatoare pentru mediu și sănătatea publică, nu doar în Ucraina, ci în întreaga regiune, generând o criză umanitară și economică fără precedent. Această situație subliniază urgența unei soluții diplomatice pentru demilitarizarea zonei și asigurarea integrității personalului.
În contextul actual, comunitatea internațională, prin organisme precum AIEA și ONU, continuă să facă apel la încetarea ostilităților în jurul centralei și la crearea unei zone de securitate. Viitorul operațional al CNZ rămâne incert, iar riscul unui accident nuclear este o preocupare constantă. Întrebările cheie vizează modul în care va fi asigurată pe termen lung siguranța centralei, cine va asigura personalul tehnic necesar și cum vor fi gestionate responsabilitățile în contextul unui conflict prelungit.
Fără o demilitarizare efectivă și un acord de securitate stabil, centrala Zaporojie va rămâne o amenințare majoră la adresa securității nucleare globale, cu implicații potențial catastrofale pentru milioane de oameni.