Critici doctrinare și pragmatism politic în PSD
Alexandru Rafila, deputat PSD și fost ministru al Sănătății, a exprimat public o serie de critici virulente la adresa Uniunii Salvați România (USR), afirmând că, din perspectiva sa personală, nu ar fi acceptat niciodată o alianță guvernamentală cu acest partid. Declarațiile sale, făcute vineri, 19 iunie 2026, la București, subliniază o tensiune doctrinară și o reticență profundă în cadrul PSD față de parteneriatul cu USR, chiar dacă partidul a adoptat o poziție pragmatică în trecut.
"Eu personal n-aș fi intrat niciodată cu USR la guvernare, dacă mă întrebați pe mine. Țara asta a avut experiențe nefericite, începând cu guvernul Cioloș. Țineți minte că aceleași personaje erau și prin guvernul Cioloș. Și performanța actuală a lor, a miniștrilor lor, cred că este mai mult decât discutabilă. Pe la mediu, pe la apărare", a declarat Rafila, citat de surse din presă. Această afirmație reflectă o percepție negativă asupra performanței USR în administrația publică, evocând inclusiv perioada guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș (2016-2017), unde unii membri USR au deținut funcții cheie.
Rafila a extins criticile și la adresa mandatelor miniștrilor USR din actuala coaliție, sugerând chiar posibile acțiuni de sabotaj. "Partidul a acceptat această coaliție în ideea unei stabilități politice și a unui parcurs care să scoată România din criză. Și e bine, în general, să iei cât mai mulți în barcă, ca să poți să traversezi oceanul. Nu știu dacă au găurit barca sau luau cu găleata apă din mare", a adăugat deputatul, utilizând o metaforă sugestivă pentru a exprima îndoielile sale privind loialitatea și contribuția constructivă a USR.
Dincolo de aspectele pragmatice ale guvernării, Alexandru Rafila a abordat și diferențele doctrinare, poziționând USR-ul la "extrema stângă" a spectrului politic românesc. El a argumentat că pozițiile progresiste ale USR, care, în opinia sa, nu respectă "valori culturale, istorice, familia, religia", sunt incompatibile cu o doctrină de dreapta. "Eu vă spun că, dacă facem un sondaj între membrii Partidului Social Democrat, eu cred că 99% nu-și doresc o astfel de alianță. Mai ales că nu s-a dovedit într-un fel că este constructivă sau benefică pentru țară", a subliniat Rafila, indicând o opoziție cvasitotală în rândul membrilor PSD față de o viitoare colaborare cu USR.
Această caracterizare a USR ca partid de extremă stângă contravine adesea percepției publice și auto-poziționării USR ca partid de centru-dreapta. Rafila a mers mai departe, definind asocierea dintre PNL (un partid de centru-dreapta) și USR drept o "anomalie politică", având în vedere diferențele doctrinare pe care le percepe. El a contrastat USR cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), pe care a descris-o ca fiind un partid "conservator de dreapta", argumentând că AUR militează pentru valori tradiționale precum familia și religia, spre deosebire de USR.
Această perspectivă asupra AUR ca partid de dreapta conservatoare este o nuanță importantă, având în vedere că AUR este frecvent etichetat ca populist sau chiar extremist. Declarația lui Rafila sugerează o încercare de a redefini axele ideologice în politica românească, plasând USR-ul într-o zonă ideologică opusă valorilor PSD, în ciuda faptului că ambele partide au fost, la un moment dat, parteneri de guvernare sau au avut puncte de convergență pe anumite politici sociale sau economice. De exemplu, în 2021, PSD și USR au votat împreună moțiunea de cenzură împotriva guvernului Cîțu, un episod care a demonstrat o aliniere tactică, chiar dacă nu ideologică.
Istoric, PSD a avut multiple alianțe, adesea pragmatice, cu partide de diverse orientări, însă critica la adresa USR pare să fie mai profundă, atingând esența valorilor și a doctrinei. Guvernul Cioloș, menționat de Rafila, a fost perceput de PSD ca un eșec din cauza lipsei de experiență administrativă și a abordărilor considerate idealiste sau nerealiste. De altfel, în perioada 2017-2019, PSD a acuzat frecvent USR de blocaj politic și de lipsă de soluții concrete, în special în domenii precum sănătatea și infrastructura, unde nevoile României sunt acute, conform datelor Eurostat din 2023 care arată un decalaj semnificativ față de media UE la investițiile în sănătate (România alocând sub 5% din PIB, față de o medie UE de peste 7%).
De ce contează Aceste declarații ale lui Alexandru Rafila sunt semnificative pentru peisajul politic românesc. Ele subliniază fragmentarea și dificultatea construirii unor alianțe stabile pe termen lung, bazate pe principii doctrinare. Criticile sale pot influența deciziile viitoare ale PSD privind parteneriatele politice și pot consolida o retorică anti-USR în perspectiva alegerilor viitoare. De asemenea, ele relansează discuția despre poziționarea ideologică a partidelor românești și despre coerența alianțelor politice, într-un context în care pragmatismul a prevalat adesea în fața doctrinei.
În concluzie, declarațiile lui Alexandru Rafila reflectă o ruptură profundă între PSD și USR, nu doar la nivel personal, ci și la nivel doctrinar și de percepție a performanței guvernamentale. Rămâne de văzut cum vor influența aceste tensiuni viitoarele negocieri politice și capacitatea partidelor de a forma majorități stabile.
Întrebarea dacă pragmatismul va continua să primeze în fața incompatibilităților ideologice sau dacă vom asista la o redefinire a alianțelor pe baze doctrinare mai solide rămâne deschisă, mai ales în contextul alegerilor care urmează în următorii ani.