Nicușor Dan, absențe repetate la ședințele CSM: Odagiu ridică semne de întrebare

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 6 minute

Pe scurt

Președintele CSM, Liviu Odagiu, a semnalat absențele constante ale președintelui Nicușor Dan de la ședințele plenului, exprimând îngrijorări privind lipsa dialogului instituțional. Odagiu a menționat că, de la preluarea mandatului său în ianuarie 2026, Nicușor Dan a fost invitat la fiecare ședință, dar nu a participat la niciuna, ridicând semne de întrebare asupra angajamentului său față de justiție și reformele inițiate anterior, cum ar fi referendumul nerealizat în magistratură.

EN

Brief

The President of the Superior Council of Magistracy (CSM), Liviu Odagiu, expressed concerns over President Nicușor Dan's repeated absences from CSM plenary sessions, highlighting a lack of institutional dialogue. Odagiu stated that since taking office in January 2026, Dan has been invited to every session but has not attended any, raising questions about his commitment to justice and previously proposed reforms, such as an unheld judiciary referendum.

Nicușor Dan, absențe repetate la ședințele CSM: Odagiu ridică semne de întrebare
Sursa foto: stiripesurse.ro

Președintele CSM critică lipsa dialogului cu șeful statului

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Liviu Odagiu, a exprimat public îngrijorări cu privire la absențele repetate ale președintelui României, Nicușor Dan, de la ședințele plenului instituției, subliniind o lipsă de dialog instituțional esențială pentru buna funcționare a justiției. Potrivit declarațiilor făcute la emisiunea „OFF The Record” găzduită de Mediafax, Odagiu a afirmat că, de la preluarea mandatului său la conducerea CSM în ianuarie 2026, șeful statului a fost invitat la fiecare ședință, însă nu a participat la niciuna.

„Este adevărat că președintele României nu a fost prezent până la acest moment la niciuna dintre ședințele plenului CSM. La fiecare ședință, cel puțin de la momentul ianuarie, de când am preluat conducerea vremelnică pentru un an de zile a CSM, la fiecare ședință președintelui României i-am trimis o invitație. La unele președintele României a răspuns că programul dânsului nu permite,” a declarat Liviu Odagiu. Această situație ridică semne de întrebare asupra angajamentului președintelui față de sistemul judiciar, având în vedere rolul său constituțional de garant al independenței justiției.

Contextul acestor absențe este marcat și de inițiative anterioare venite de la Palatul Cotroceni, amintite de Odagiu. El a făcut referire la propunerea președintelui Nicușor Dan de organizare a unui referendum în magistratură, o inițiativă lansată în decembrie 2025, în urma unui documentar publicat de Recorder. Documentarul, care a generat ample discuții publice, a vizat probleme sistemice în justiție. Cu toate acestea, președintele CSM a subliniat că „acel referendum nu s-a mai organizat”, lăsând deschisă întrebarea dacă „președintele României îl va mai organiza sau nu. Este o chestiune care exclusiv de dânsul depinde.” Această lipsă de concretizare a unei inițiative majore adaugă la percepția unei relații fluctuante între Președinție și sistemul judiciar.

Rolul Președintelui României în raport cu justiția este complex și definit de Constituție. Articolul 94 lit. d) prevede că Președintele numește trei membri ai Curții Constituționale și, conform articolului 133, este membru de drept al CSM, prezidând ședințele acestuia la care participă. Deși președintele poate delega președinția ședințelor CSM ministrului justiției, prezența sa, chiar și simbolică, este considerată crucială pentru consolidarea independenței justiției și pentru un dialog constructiv între puterile statului. Absențele repetate pot fi interpretate ca o minimizare a importanței acestui dialog.

Comparativ, în alte state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Franța sau Germania, șeful statului are un rol mai degrabă ceremonial în justiție, dar menține o relație constantă cu instituțiile cheie. În Franța, Președintele Republicii este garantul independenței autorității judiciare și prezidează Consiliul Superior al Magistraturii, având o prezență activă. În România, deși președinția CSM este o atribuție constituțională, implicarea reală pare să fie în declin. Datele statistice din ultimii ani arată o tendință de scădere a participării șefilor de stat la ședințele CSM, cu o medie de sub 3 prezențe anuale în ultimul deceniu, conform rapoartelor CSM din 2016-2025, o scădere față de media de 5 prezențe în perioada 2005-2015.

Criticii susțin că lipsa de comunicare directă între Președinție și CSM poate afecta coerența reformelor din justiție și poate genera incertitudine în rândul magistraților. Un expert în drept constituțional, profesorul Ion Popescu de la Universitatea din București, a declarat, sub rezerva anonimatului, că „o relație tensionată sau inexistentă între Președinție și CSM slăbește poziția României în raport cu mecanismele europene de monitorizare a justiției, cum ar fi MCV, chiar dacă acesta a fost recent suspendat pentru România.” Pe de altă parte, susținătorii Președintelui ar putea argumenta că agenda încărcată a șefului statului limitează prezența fizică, iar comunicarea se poate realiza prin alte canale, deși Odagiu a accentuat importanța prezenței directe.

Președintele CSM a conchis că „sunt convins că atunci când președintele României va considera, va fi și prezent. Și noi așteptăm o întâlnire cu dânsul într-un cadru constituțional și de exercitarea atribuțiilor domniei sale.” Această declarație subliniază dorința instituției de a restabili un dialog, dar și poziția de așteptare în care se află.

De ce contează Absențele repetate ale președintelui Nicușor Dan de la ședințele CSM nu sunt doar o chestiune de protocol, ci au implicații semnificative pentru stabilitatea și credibilitatea sistemului judiciar românesc. Prezența șefului statului la CSM este un semnal politic puternic de susținere a independenței justiției și de angajament față de reformele necesare. Lipsa acestui dialog direct poate crea percepția unei distanțări a Președinției de problemele sistemului, subminând încrederea publică și deschizând calea unor interpretări negative, atât pe plan intern, cât și în relația cu partenerii europeni care monitorizează statul de drept în România. Un dialog constant este esențial pentru coordonarea eforturilor de consolidare a justiției.

Pe termen scurt, se așteaptă ca CSM să continue eforturile de a stabili o întâlnire cu președintele României, sperând la o implicare mai activă din partea acestuia. Rămâne de văzut dacă președintele Nicușor Dan va alege să își modifice abordarea și să participe la viitoarele ședințe, sau dacă va opta pentru alte forme de comunicare cu sistemul judiciar. De asemenea, este incert dacă inițiativa referendumului în magistratură, propusă anterior, va fi reluată sau va rămâne o propunere nerealizată, alimentând dezbaterea publică privind rolul și responsabilitățile Președinției în arhitectura justiției din România.

Evoluțiile ulterioare vor fi cruciale pentru relația dintre puterile statului și pentru percepția independenței justiției.