Poziții divergente la Bruxelles privind statul de drept
Premierul ungar Péter Magyar a anunțat joi, 19 iunie 2026, că a discutat cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, despre posibilitatea încetării procedurii disciplinare privind statul de drept, inițiată de UE împotriva Ungariei. Magyar a declarat pe platforma X, după întâlnirea de la Bruxelles, că „am convenit că procedura prevăzută la articolul 7, inițiată împotriva Ungariei în urmă cu opt ani – ca răspuns la îngrijorările privind statul de drept și democrația sub guvernul anterior – ar trebui încheiată până în toamnă”, potrivit relatărilor Politico și HotNews. Această declarație marchează un punct de inflexiune în relațiile dintre Budapesta și instituțiile europene, după ani de tensiuni legate de respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii.
Biroul președintei Metsola a oferit însă o interpretare mai nuanțată și precaută a discuției, subliniind că decizia finală depinde de progrese concrete. Metsola i-ar fi transmis lui Magyar „că, în cazul în care Parlamentul va continua să constate progrese pozitive și acțiuni concrete care să răspundă preocupărilor anterioare ale Parlamentului, va fi la latitudinea deputaților europeni și a liderilor grupurilor politice să țină cont de acest lucru atunci când vor analiza pașii următori sau orice calendar potențial”. Această discrepanță între cele două comunicate evidențiază complexitatea și sensibilitatea subiectului, reflectând pozițiile divergente din interiorul Parlamentului European.
Procedura prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) a fost declanșată de Parlamentul European împotriva Ungariei în 2018. Aceasta permite suspendarea drepturilor de vot ale unui stat membru în cazul în care se constată o încălcare gravă și persistentă a valorilor UE, precum democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului. Deseori denumită „opțiunea nucleară” a UE, această procedură nu a fost niciodată finalizată prin suspendarea drepturilor de vot ale unui stat membru. Deși țările UE nu au reușit să atingă majoritatea necesară pentru a suspenda drepturile Budapestei, procesul rămâne activ, menținând o presiune constantă asupra guvernului ungar.
De la preluarea mandatului de prim-ministru în aprilie, Péter Magyar a solicitat în mod repetat încetarea procedurii prevăzute la articolul 7. Această cerere este strâns legată de intenția sa de a introduce reforme menite să deblocheze peste 16 miliarde de euro din fondurile UE care fuseseră înghețate din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Blocarea fondurilor europene, care reprezintă o parte semnificativă din bugetul național, a avut un impact considerabil asupra economiei ungare, limitând capacitatea guvernului de a investi în infrastructură, educație și sănătate.
În cadrul Parlamentului European, există poziții divergente cu privire la oportunitatea încheierii procedurii. Liderul Partidului Popular European (PPE) de centru-dreapta, Manfred Weber, al cărui partid, Tisza, este membru, a solicitat în aprilie încetarea procedurii prevăzute la articolul 7 împotriva Ungariei. Această poziție reflectă o anumită deschidere față de noul guvern Magyar și o speranță că acesta va aduce schimbări pozitive. Pe de altă parte, eurodeputata olandeză Tinneke Strik din grupul Verzilor, care a fost inițiatoarea dosarului privind articolul 7, a declarat pentru Politico în aprilie că procesul ar trebui să rămână activ până când toate preocupările vor fi soluționate.
Sophie Wilmes, vicepreședintă a Parlamentului European și eurodeputată din grupul Renew, a subliniat că, deși schimbarea adusă de noul guvern maghiar este incontestabilă, preocupările specifice ridicate în cadrul procedurii prevăzute la articolul 7 trebuie soluționate. „Pentru a lua în considerare încheierea acesteia, trebuie să putem demonstra progrese tangibile pe teren. Acesta va fi scopul misiunii DRFMG [organismul de monitorizare a statului de drept al Parlamentului] din luna octombrie a acestui an, care ne va permite să evaluăm situația într-un mod concret și obiectiv”, a afirmat Wilmes. Această misiune de monitorizare va fi crucială pentru evaluarea progreselor reale și va influența decizia finală a Parlamentului. Comparația cu alte state membre, cum ar fi Polonia, unde s-au înregistrat progrese semnificative în restabilirea statului de drept, oferă un precedent pentru modul în care UE ar putea gestiona situația Ungariei.
De ce contează Decizia privind încheierea procedurii Articolului 7 este de o importanță majoră pentru Ungaria, deoarece ar debloca fonduri UE esențiale pentru dezvoltarea economică și socială. Pentru Uniunea Europeană, această decizie va stabili un precedent important privind modul în care gestionează cazurile de încălcare a statului de drept și va testa credibilitatea mecanismelor sale de protejare a valorilor fundamentale. Rezultatul va influența percepția publică asupra capacității UE de a impune respectarea principiilor democratice și va afecta relațiile sale cu alte state membre cu probleme similare.
Perspectivele de încheiere a procedurii Articolului 7 rămân incerte și depind în mare măsură de acțiunile concrete ale noului guvern ungar. Anunțul lui Péter Magyar de a se adresa Parlamentului European după vacanța de vară sugerează o abordare proactivă din partea Budapestei. Misiunea de monitorizare a statului de drept a Parlamentului European, programată pentru luna octombrie, va juca un rol decisiv în evaluarea situației.
Rămâne de văzut dacă progresele invocate de Magyar vor fi considerate suficiente de către europarlamentari pentru a justifica închiderea unei proceduri atât de importante, sau dacă opoziția, reprezentată de eurodeputați precum Tinneke Strik și Sophie Wilmes, va reuși să mențină presiunea pentru reforme mai profunde și mai durabile.