Discriminarea online, o problemă majoră în 2025
Peste jumătate dintre tinerii utilizatori de internet din Uniunea Europeană au fost expuși la mesaje ostile sau degradante la adresa unor persoane sau grupuri în anul 2025, conform datelor publicate de Eurostat și citate de Mediafax. Această expunere, o problemă semnificativă în rândul tinerilor europeni, afectează în special tinerele, indicând o tendință îngrijorătoare în spațiul digital.
Statisticile oficiale relevă o expunere de 54% în rândul tinerilor cu vârste între 25 și 34 de ani și de 53,7% pentru cei din grupa de vârstă 16-24 de ani. Interesant este că procentul scade odată cu vârsta, ajungând la 46,4% pentru persoanele între 35 și 44 de ani, 38,9% pentru cele între 45 și 54 de ani, 32,8% pentru segmentul 55-64 de ani și 28,1% pentru persoanele între 65 și 74 de ani. Această distribuție sugerează că generațiile mai tinere sunt considerabil mai vulnerabile la fenomenul de hărțuire online.
Un aspect notabil al studiului Eurostat este diferența de expunere între sexe. Tinerele cu vârste între 16 și 24 de ani sunt mai expuse la mesaje ostile online decât tinerii de aceeași vârstă. Astfel, 57,2% dintre tinere au raportat că au întâlnit astfel de mesaje, comparativ cu 50,4% dintre tineri. Această discrepanță subliniază o vulnerabilitate specifică a femeilor tinere în mediul online, un fenomen care necesită o analiză aprofundată și măsuri țintite de protecție.
Cele mai frecvente tipuri de mesaje ostile identificate de respondenți au vizat opiniile politice sau sociale și originea rasială ori etnică. În cazul opiniilor politice și sociale, 42,5% dintre tinere și 39,3% dintre tineri au declarat că au întâlnit astfel de conținuturi. Referitor la originea rasială sau etnică, procentele au fost de 38,2% pentru tinere, respectiv 35,6% pentru tineri. Aceste categorii de mesaje reflectă polarizarea socială și persistența discriminării în spațiul digital.
Cele mai mari diferențe între femei și bărbați au fost observate în cazul mesajelor legate de orientarea sexuală, sex și dizabilitate. Aproape 38% dintre tinere au raportat expunerea la mesaje ostile privind orientarea sexuală, față de 32,6% dintre tineri. De asemenea, 30,9% dintre tinere au întâlnit conținut degradant referitor la sex, comparativ cu 24,9% dintre bărbați, iar în cazul dizabilității, diferența a fost de 23% față de 19,3%. Aceste statistici indică o țintire specifică a femeilor și a persoanelor din comunitatea LGBTQ+ sau cu dizabilități, categorii deja vulnerabile în societate.
Fenomenul mesajelor ostile online este amplificat de anonimatul perceput și de lipsa unei reglementări clare la nivel global, deși Uniunea Europeană a făcut pași importanți prin Legea privind serviciile digitale (DSA), care a intrat în vigoare progresiv începând cu 2022. DSA impune platformelor online responsabilități sporite în moderarea conținutului ilegal și dăunător, dar implementarea și eficacitatea sa rămân provocări, în special în contextul volumului masiv de conținut generat zilnic. Expertiza Comisiei Europene în acest domeniu, reflectată prin rapoarte periodice, subliniază necesitatea unei abordări multidimensionale, care să includă educația digitală și colaborarea cu societatea civilă.
Comparativ cu alte state europene, România se confruntă, de asemenea, cu o prevalență ridicată a hărțuirii online, în special în rândul adolescenților. Un studiu realizat de Salvați Copiii România în 2023 arăta că aproximativ 60% dintre copiii cu vârste între 10 și 17 ani au fost victime ale cyberbullying-ului, procent care, deși nu este direct comparabil cu datele Eurostat pe categorii de vârstă mai mari, indică o problemă sistemică. Această tendință este susținută și de rapoartele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), care monitorizează constant gradul de siguranță online.
De ce contează
Aceste date Eurostat subliniază o problemă socială gravă, cu implicații profunde pentru sănătatea mintală și dezvoltarea tinerilor. Expunerea la mesaje ostile poate duce la anxietate, depresie și izolare socială, afectând performanța școlară și capacitatea de integrare. Pentru societate în ansamblu, persistența acestui fenomen erodează încrederea în mediul online, limitează libertatea de exprimare constructivă și perpetuează stereotipurile și discriminarea, având un impact negativ asupra coeziunii sociale și a valorilor democratice.
În viitor, se anticipează o intensificare a eforturilor la nivel european pentru combaterea discursului instigator la ură online. Comisia Europeană, prin strategiile sale digitale, va continua să pună presiune pe marile platforme pentru a-și îmbunătăți mecanismele de moderare și pentru a asigura un mediu online mai sigur. De asemenea, este de așteptat ca statele membre, inclusiv România, să își adapteze legislația națională și programele educaționale pentru a răspunde mai eficient acestei provocări.
O atenție sporită va fi acordată și campaniilor de conștientizare, în special în școli, pentru a educa tinerii despre riscurile și soluțiile în fața hărțuirii online, precum și pentru a-i încuraja să raporteze astfel de incidente.