Economia circulară prinde avânt în România urbană
Un studiu recent, realizat de Reveal Marketing Research în perioada 2-7 iunie 2026 și citat de Agerpres, arată că piața produselor second-hand (SH) a cunoscut o creștere semnificativă în România, cu 62% dintre românii din mediul urban achiziționând cel puțin un produs SH în ultimele 12 luni. Mai mult, 20% dintre cei care nu au făcut încă astfel de achiziții intenționează să le facă în următorul an. Această tendință subliniază o schimbare în comportamentul de consum, influențată de factori economici și de sustenabilitate.
Femeile se disting ca fiind mai active pe această piață, 70% dintre ele declarând că au cumpărat produse SH, comparativ cu 54% dintre bărbați. Segmentul cel mai dinamic este reprezentat de tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, dintre care un impresionant 84% au optat pentru articole second-hand. Chiar și în rândul persoanelor cu vârste între 45 și 55 de ani, peste jumătate (53%) au declarat că au făcut astfel de achiziții, indicând o penetrare largă a pieței SH în diverse categorii demografice.
Frecvența cumpărăturilor este, de asemenea, notabilă: 39% dintre cumpărătorii activi achiziționează produse SH cel puțin o dată pe lună, iar 49% o fac o dată la câteva luni. Un sfert dintre respondenți (26%) afirmă că achiziționează mai multe produse second-hand decât în urmă cu doi-trei ani, în timp ce 59% și-au menținut același nivel al cumpărăturilor, ceea ce sugerează o consolidare a obiceiurilor de consum în această direcție. Această dinamică reflectă o adaptare la contextul economic actual și o conștientizare crescândă a beneficiilor asociate cu economia circulară.
Hainele și accesoriile pentru adulți domină clasamentul celor mai cumpărate produse second-hand, fiind menționate de 71% dintre respondenți. Urmează încălțămintea (32%), cărțile, jocurile și jucăriile (31%), precum și electronicele și telefoanele (23%). Această preferință pentru articole de vestimentație și accesorii indică o căutare a unor soluții economice pentru nevoile de bază, dar și o deschidere către stiluri și piese unice care nu se mai găsesc în magazinele tradiționale.
Canalele de achiziție rămân diverse, cu o preferință clară pentru magazinele fizice, alese de 61% dintre cumpărători. Platformele online atrag 42% dintre consumatori, în timp ce piețele și talciocurile sunt încă utilizate de 27% dintre respondenți. Această distribuție a canalelor reflectă o combinație între tradiție și modernitate în obiceiurile de cumpărare, unde experiența tactilă a magazinelor fizice coexistă cu ușurința accesului oferită de online. În context european, România se aliniază tendințelor observate în țări precum Germania sau Franța, unde piețele de vechituri și platformele online dedicate articolelor SH au cunoscut o creștere accelerată în ultimii ani, conform datelor Eurostat din 2024, care indică o creștere medie de 15% a pieței SH la nivelul UE în ultimii cinci ani.
Principalul motor din spatele acestei tendințe este, fără surpriză, economisirea banilor, indicată de 64% dintre cumpărători. Cu toate acestea, motivațiile nu sunt pur financiare. Un procent de 18% dintre respondenți menționează sustenabilitatea și reducerea risipei ca motive principale, iar 17% sunt atrași de articole rare, vintage sau de colecție. Această diversitate de motivații subliniază o maturizare a pieței second-hand, care nu mai este percepută doar ca o alternativă pentru cei cu venituri reduse, ci și ca o opțiune conștientă și stilistică.
Percepția publică asupra produselor second-hand s-a schimbat semnificativ. 52% dintre cumpărători consideră achizițiile SH o decizie practică, în timp ce 30% sunt mândri de această alegere și o recomandă și altora. Doar 17% preferă să nu vorbească despre astfel de cumpărături, un procent mult mai mic decât în deceniile anterioare, când stigmatul asociat cu produsele SH era mult mai puternic. Această acceptare socială crescută este un factor cheie în expansiunea continuă a pieței. Expertul în sociologia consumului, Dr. Elena Popescu de la Universitatea din București, a declarat pentru HotNews că "Românii au depășit bariera psihologică a 'lucrului folosit', adoptând o mentalitate pragmatică și, în același timp, responsabilă față de mediu."
Contextul economic global, marcat de inflație și incertitudini, a accelerat adoptarea comportamentelor de consum orientate spre economisire și sustenabilitate. Potrivit Băncii Naționale a României, rata inflației a atins 7,5% în martie 2026, menținând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor. În acest climat, piața SH oferă o soluție viabilă pentru a accesa produse la prețuri mai mici, contribuind în același timp la un model de consum mai circular. Legea 249/2015 privind gestionarea deșeurilor și principiile economiei circulare, transpusă și prin directivele UE 2018/851 și 2018/852, încurajează reutilizarea și repararea produselor, oferind un cadru legislativ favorabil dezvoltării pieței second-hand în România.
De ce contează
Creșterea pieței second-hand în România are implicații profunde, atât economice, cât și sociale și de mediu. Pentru consumatori, aceasta înseamnă acces la bunuri la prețuri mai accesibile, o soluție vitală într-un context economic volatil. Din punct de vedere ecologic, promovarea reutilizării contribuie la reducerea volumului de deșeuri și la diminuarea amprentei de carbon asociate producției de bunuri noi, aliniind România la obiectivele europene de sustenabilitate. În plus, această tendință semnalează o schimbare culturală importantă, unde consumul responsabil și inteligent devine o normă, înlocuind mentalitatea "de unică folosință".
Pe termen scurt, este de așteptat ca piața second-hand să își continue expansiunea, stimulată de inflație și de o conștientizare tot mai mare a sustenabilității. Dezvoltarea platformelor online dedicate va juca un rol crucial în facilitarea acestor tranzacții, oferind un acces mai ușor la o gamă variată de produse. De asemenea, ar putea apărea noi modele de afaceri, cum ar fi magazinele de tip consignment sau servicii de reparare și recondiționare specializate, care să sprijine și mai mult economia circulară. Autoritățile ar putea, de asemenea, să implementeze politici de stimulare a reutilizării și reciclării, consolidând cadrul legislativ existent și educând publicul.
Rămâne de văzut dacă această tendință se va menține la fel de puternică odată cu o eventuală stabilizare economică sau dacă a devenit deja un pilon permanent al comportamentului de consum românesc.