Președintele Odagiu clarifică acuzațiile și rolul Justiției
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Liviu Odagiu, a declarat vineri, 19 iunie 2026, la emisiunea „OFF The Record” de la Mediafax, că justiția română nu a întocmit „liste negre”, ci a expus fapte și persoane concrete implicate într-un „atac constant asupra independenței Justiției” ce durează de aproximativ un an. Odagiu a subliniat că instanțele aplică legea și că acuzațiile de „scăpare a infractorilor” în contextul prescripției sunt nefondate, atribuind responsabilitatea Parlamentului pentru ignorarea deciziilor Curții Constituționale (CCR).
În cadrul intervenției sale, Liviu Odagiu a detaliat că există „elemente concrete” care indică o tentativă a factorului politic de a subordona puterea judecătorească. Acesta a exemplificat cu propunerile de introducere a unui vot universal pentru alegerea membrilor CSM, unde voturile judecătoriilor ar deveni preponderente în detrimentul celor de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), precum și cu intenția de a partaja competența Secției pentru judecători cu Secția pentru procurori în privința promovării judecătorilor la ÎCCJ. Potrivit președintelui CSM, aceste demersuri nu sunt doar declarații, ci acțiuni concrete cu scopul de a controla sistemul judiciar.
Odagiu a abordat și problema prescripției, afirmând că instanțele au fost nevoite să „deconteze” această chestiune și să fie acuzate pe nedrept că „scapă infractori”, deși ele au aplicat strict legea. El a criticat miniștrii care, timp de ani de zile, au ignorat o decizie a Curții Constituționale, ceea ce a dus la emiterea unei a doua decizii în 2022. Președintele CSM a menționat Hotărârea 1348, care, în opinia sa, „lămurește foarte bine lucrurile” în domeniul prescripției, explicând cum s-a ajuns la această situație și cum instanțele au fost acuzate pe nedrept pentru aplicarea unei dispoziții legale. Această hotărâre a fost emisă de Secția pentru judecători a CSM, cu unanimitatea membrilor prezenți, pentru a constata atacul constant asupra independenței justiției.
Criticile privind presupusele „liste negre” au apărut în spațiul public imediat după publicarea Hotărârii 1348, fiind preluate de presă, influenceri și organizații neguvernamentale, a explicat Odagiu. El a respins categoric aceste acuzații, afirmând că CSM a identificat „fapte și persoane, fapte săvârșite de persoane pe parcursul unui an de zile”, nu liste de proscriși. Scopul acestor demersuri, conform documentului CSM, ar fi dublu: schimbarea persoanelor care ocupă funcții de conducere în sistemul judiciar și modificarea regulilor de organizare și funcționare a profesiei. Această „narațiune a listelor negre” a fost propagată pentru a denigra magistrații care interpretează și aplică legea conform Constituției, nu conform dorințelor politice sau popularității deciziilor, potrivit declarațiilor președintelui CSM.
Un aspect îngrijorător relevat de Liviu Odagiu a fost cel legat de dosarele Direcției Naționale Anticorupție (DNA), afirmând că „jumătate din judecătorii din această țară, la acel moment, aveau dosare deschise de Direcția Națională Anticorupție”. Marea majoritate a acestor dosare erau deschise din oficiu, în special după ce judecătorii respingeau în instanță solicitări formulate de procurorii DNA. Această statistică, deși fără o dată exactă, sugerează o presiune semnificativă asupra magistraților, putând afecta independența decizională.
În contextul unui protest anunțat în Piața Victoriei de către organizații civice, președintele CSM a declarat că nu a înțeles clar mesajul acestuia. „Eu personal nu am înțeles dacă se protestează împotriva a ceva sau pentru a se susține ceva”, a spus Odagiu, exprimându-și confuzia dacă protestul vizează apărarea sau, dimpotrivă, înfrânarea independenței Justiției și a dreptului instanțelor de a pronunța sentințe exclusiv în raport cu legea. Această neînțelegere a subliniat o problemă mai amplă de comunicare.
De altfel, președintele CSM, Liviu Odagiu, a recunoscut o deficiență majoră în comunicarea publică a Consiliului. „A noastră comunicare publică nu a fost una la înălțimea momentelor prin care, în ani de zile, justiția a trecut”, a afirmat el la Mediafax. Odagiu a admis că CSM își poate asuma faptul că, chiar și atunci când a încercat să explice anumite aspecte, termenii folosiți au fost prea tehnici și nu au reușit să genereze „niciun fel de reverberație” sau interes pentru marea majoritate a cetățenilor. Această lipsă de claritate în comunicare a contribuit, probabil, la propagarea unor narațiuni eronate, cum ar fi cea a „listelor negre”.
De ce contează Aceste declarații ale președintelui CSM sunt cruciale pentru înțelegerea tensiunilor dintre puterea politică și cea judecătorească din România. Ele scot în evidență riscul subordonării justiției prin modificări legislative și presiuni asupra magistraților, cu implicații directe asupra statului de drept și a încrederii cetățenilor în sistemul judiciar. Clarificarea rolului CSM în Hotărârea 1348 și respingerea acuzațiilor de „liste negre” sunt esențiale pentru restabilirea credibilității. O justiție independentă este fundamentul unei democrații funcționale, iar orice încercare de a o slăbi afectează direct drepturile și libertățile fiecărui cetățean român.
În concluzie, lupta pentru independența Justiției, descrisă de Liviu Odagiu ca fiind „zi de zi și oră de oră”, continuă să fie o provocare majoră în România. Rămâne de văzut dacă viitorul Guvern va ține cont de așteptările Justiției și va lua măsuri pentru consolidarea independenței sistemului judiciar, așa cum a fost transmis și raportul judecătorilor la Bruxelles. Este imperativ ca dialogul dintre instituții să se bazeze pe respect reciproc și pe respectarea Constituției și a legilor, pentru a evita perpetuarea unor probleme precum cea a prescripției. O reformă reală a sistemului judiciar, inclusiv a CSM, și o comunicare transparentă sunt esențiale pentru a asigura funcționarea corectă a justiției și pentru a opri plecările din sistem, o problemă semnalată de asemenea în sistemul judiciar.
Lipsa unei comunicări eficiente, recunoscută de Odagiu, necesită o îmbunătățire urgentă pentru a explica publicului deciziile și acțiunile sistemului judiciar într-un limbaj accesibil.