Washingtonul cere Europei să-și asume mai multă apărare
Statele Unite au anunțat, joi, 18 iunie 2026, lansarea unei revizuiri ample a prezenței militare din Europa, un proces estimat să dureze până la șase luni și care ar putea redefini rolul american în cadrul NATO. Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat de la Bruxelles că Washingtonul dorește ca aliații europeni să își asume o parte mai mare din povara apărării. Potrivit Reuters, Hegseth a criticat statele care, în opinia sa, „profită de pe urma altora” fără să își respecte angajamentele financiare.
Adresându-se miniștrilor apărării la sediul NATO din Bruxelles, șeful Pentagonului a subliniat că revizuirea prezenței trupelor americane va include consultări cu Congresul SUA, care a stabilit prin lege un număr minim de forțe americane în Europa. Deși nu a afirmat explicit că această revizuire ar putea duce la o reducere a numărului de trupe dislocate pe continent, el a accentuat că obiectivul principal este de a stimula Europa să contribuie mai mult, asigurându-se în același timp că armata americană își va putea îndeplini angajamentele globale.
„Să nu existe nicio îndoială: aceasta va fi o revizuire reală. Ea va fi concepută pentru a asigura că NATO avansează rapid și ireversibil către o conducere europeană, asumându-și responsabilitatea principală pentru apărarea Europei”, a punctat Hegseth. Această declarație vine în contextul în care Statele Unite se confruntă cu posibilitatea unor conflicte simultane pe mai multe teatre de operațiuni, o situație care impune o redistribuire strategică a resurselor.
Secretarul american al apărării a criticat, de asemenea, aliații care nu au sprijinit Statele Unite în timpul războiului cu Iranul, după ce unii dintre aceștia au refuzat să acorde SUA drepturi de staționare și de survol pentru activități legate de conflict. Hegseth a specificat că revizuirea efectuată de SUA va garanta aceste drepturi esențiale pentru operațiunile americane viitoare. Această solicitare subliniază importanța coeziunii și a suportului reciproc în cadrul alianței, mai ales în momente de criză globală.
Comentariile sale vin în contextul în care țările din alianță se străduiesc să acopere lacunele din forțele lor de criză, capacitățile naționale angajate în sprijinul alianței transatlantice în caz de urgență. Luna trecută, SUA au anunțat aliații că au decis să reducă fondul de capacități militare americane puse la dispoziția alianței în caz de criză, o măsură care a ridicat întrebări urgente în contextul pregătirilor pentru summitul NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie. Potrivit comandantului suprem al NATO, generalul Forțelor Aeriene ale SUA, Alexus Grynkewich, măsura are scopul de a pune capăt treptat unei „co-dependențe nesănătoase” față de forțele americane.
La sosirea pentru o întâlnire cu omologii săi la sediul NATO, Hegseth a declarat că Statele Unite vor fi sincere, atât în public, cât și în privat, cu privire la țările care trebuie să depună mai multe eforturi pentru a-și îndeplini angajamentele. „(Există) unele țări care încă trebuie să facă mai mult și vom fi sinceri în privința asta, atât în privat, cât și în public. Cred că este important ca prietenii să fie sinceri între ei”, a spus Hegseth, accentuând necesitatea unei „alianțe adevărate” și a dezvoltării unei „NATO 3.0” cu o conducere europeană.
Aceste declarații subliniază o schimbare de paradigmă în politica externă americană, care solicită o mai mare responsabilitate din partea membrilor europeni ai NATO. Conform datelor NATO din 2025, doar un număr restrâns de state membre, precum SUA, Marea Britanie, Polonia și Grecia, au atins sau depășit pragul de 2% din PIB alocat apărării, în timp ce România a depășit constant acest prag în ultimii ani, ajungând la aproximativ 2,5% în 2026. În contrast, țări precum Germania sau Italia au rămas sub acest obiectiv, chiar dacă au înregistrat progrese minore. Această disparitate financiară și de angajament este o preocupare majoră pentru Washington.
O comparație cu situația din 2014, când doar trei țări NATO îndeplineau criteriul de 2%, arată o îmbunătățire, dar nu suficientă pentru cerințele actuale de securitate. Criza din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu au amplificat presiunea asupra aliaților europeni de a-și consolida propriile capacități militare. Experți în securitate, precum Dr. Radu Tudor de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, consideră că „o Europă mai puternică din punct de vedere militar nu este doar în interesul Statelor Unite, ci și o necesitate strategică pentru propria sa stabilitate și autonomie pe scena globală.”
**De ce contează**
Această revizuire a prezenței militare americane în Europa are implicații semnificative pentru securitatea regională și globală. O eventuală reducere a trupelor americane ar putea forța statele europene să-și accelereze investițiile în apărare și să-și coordoneze mai eficient forțele, transformând NATO într-o alianță cu o amprentă europeană mai pronunțată. Pentru România, care a fost un partener strategic fidel al SUA și un susținător al angajamentelor NATO, această schimbare ar putea însemna o presiune sporită pentru consolidarea apărării naționale și regionale, dar și o oportunitate de a-și asuma un rol de lider în cadrul unei Europe mai responsabile militar.
Pe termen scurt, summitul NATO de la Ankara din iulie va fi crucial pentru a vedea cum reacționează aliații europeni la presiunile americane și ce angajamente concrete vor fi luate. Întrebările rămân deschise cu privire la modul în care statele membre vor reuși să echilibreze necesitatea de a investi mai mult în apărare cu provocările economice interne și cu prioritățile politice. De asemenea, viitorul „NATO 3.0” depinde de capacitatea Europei de a-și construi o autonomie strategică reală, fără a compromite legăturile transatlantice esențiale pentru securitatea colectivă.
Dialogul continuu și consultările cu Congresul SUA vor modela în final deciziile privind prezența militară americană pe continentul european.