Hegseth cere o „NATO 3.0” și o implicare sporită a Europei.
Secretarul american de Război, Pete Hegseth, a anunțat luni, 15 iunie 2026, la Bruxelles, o revizuire de șase luni a forțelor americane din Europa, un demers inițiat de Pentagon al cărui rezultat va depinde de măsura în care statele europene își vor asuma responsabilitatea pentru propria securitate. Declarația a fost făcută în fața miniștrilor apărării din NATO, reuniți la sediul alianței, unde Hegseth a subliniat necesitatea unei „NATO 3.0” reînnoite, o „alianță militară adevărată și de linie dură”.
„Aceasta va fi o revizuire reală. Va fi concepută pentru a se asigura că NATO se îndreaptă rapid și ireversibil către conducerea de către Europa, preluând responsabilitatea principală pentru apărarea Europei”, a declarat Hegseth omologilor săi din NATO, conform AP. El a adăugat că „este o revizuire la care unele țări vor pica, iar altele o vor trece cu brio”, sugerând o evaluare strictă a contribuției și angajamentului aliaților europeni. Această evaluare vine în contextul în care Statele Unite își propun să poată gestiona două conflicte simultane, inclusiv un potențial conflict cu China în regiunea indo-pacifică, ceea ce necesită o redistribuire a resurselor militare.
Criticile lui Hegseth nu s-au limitat doar la aspectele militare. El a atacat vehement aliații europeni pentru că nu au oferit forțelor americane acces la baze în Europa pentru a lansa atacuri asupra Iranului, calificând acest refuz drept „rușinos”. „Acești aliați pun în pericol fiii și fiicele Americii, fiii și fiicele noastre, negându-le accesul previzibil, stabilirea de baze și survolurile care nu ar fi trebuit niciodată să fie puse sub semnul întrebării”, a subliniat oficialul american. Această situație a devenit deosebit de acută după ce, pe 3 iunie 2026, SUA a semnalat că nu va mai furniza anumite nave de război, aeronave de realimentare aeriană și zeci de avioane de vânătoare în caz de criză, în special după ce europeni precum socialistul Pedro Sanchez din Spania au interzis accesul Statelor Unite la bazele militare în timpul războiului din Iran. Comandantul suprem aliat al NATO, un american, lucrează deja la planuri de rezervă pentru apărarea Europei pentru a acoperi aceste lacune.
Pe lângă aceste critici directe, Hegseth a vizat și politicile interne europene, menționând politicile privind migrația și genul. „În loc de tancuri, avioane de vânătoare și apărare aeriană, accentul s-a pus pe egalitatea de gen, schimbările climatice și austeritatea în apărare. Granițele Europei s-au deschis larg, statele sociale s-au extins, bugetele de apărare s-au prăbușit. Împreună cu încrederea Europei în sine și în civilizația sa”, a declarat Hegseth. Această perspectivă reflectă o viziune a administrației Trump, care dorește o reorientare a NATO către o alianță cu capacități militare reale, capabilă să descurajeze orice amenințare.
În acest context, Hegseth a anunțat o majorare planificată a cheltuielilor de apărare ale SUA la 1,5 trilioane de dolari în anul fiscal 2027, un „semnal către întreaga lume”. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru consolidarea potențialului militar al SUA, dezvoltarea bazei industriale de apărare și formarea unui „arsenal al libertății” pentru apărarea intereselor americane, precum și sprijinirea forțelor NATO și a aliaților. El a menționat că o parte din aceste investiții ar putea fi utilizate și pentru nevoile aliaților SUA din NATO, subliniind însă că inițiativa principală trebuie să vină din partea Europei.
Conceptul de „NATO 3.0” reprezintă, conform lui Hegseth, „recunoașterea faptului că, după Războiul Rece, este necesar să se revină la o alianță militară adevărată, cu o linie dură, care să dispună de capacități militare reale, capabile să asigure descurajarea chiar aici, pe continent, și să preia conducerea în ceea ce privește apărarea convențională a Europei”. Această viziune contrastează cu percepția că alianța s-a concentrat excesiv pe aspecte non-militare în detrimentul capacității de apărare. Pentru a sublinia importanța descurajării nucleare, Grupul de Planificare Nucleară al NATO a emis prima sa declarație în ultimii 19 ani, reafirmând că forțele nucleare strategice ale Alianței rămân garanția supremă a securității Aliaților și stau la baza arhitecturii de descurajare extinse a NATO. Miniștrii au convenit să continue consolidarea misiunii de descurajare nucleară prin modernizarea capacităților și adaptarea planificării.
De ce contează Această revizuire a forțelor americane în Europa și criticile aduse aliaților NATO au implicații majore pentru securitatea europeană și pentru rolul României în cadrul alianței. O reducere a prezenței sau a angajamentului SUA ar putea forța statele europene, inclusiv România, să investească semnificativ mai mult în apărare și să-și coordoneze mai eficient resursele. De asemenea, presiunea pentru o „NATO 3.0” ar putea duce la o redefinire a priorităților alianței, cu un accent sporit pe capacitățile militare convenționale și pe o mai mare autonomie strategică a Europei. Pentru România, aceasta ar putea însemna o responsabilitate crescută în flancul estic și o necesitate urgentă de a-și moderniza și consolida propriile forțe armate, în linie cu obiectivele NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare, obiectiv atins deja de România din 2017.
În concluzie, anunțul secretarului de Război Pete Hegseth marchează un moment de cotitură pentru Alianța Nord-Atlantică. Revizuirea forțelor americane din Europa, cu termenul limită de șase luni, va pune la încercare angajamentul și capacitatea de acțiune a aliaților europeni. Discuțiile viitoare vor viza modul în care Europa va răspunde acestor solicitări, dacă va reuși să-și asume un rol de lider în propria apărare și cum va gestiona tensiunile legate de accesul la baze militare. Întrebarea fundamentală rămâne dacă statele membre sunt pregătite să facă tranziția către o „NATO 3.0” cu adevărat robustă și autonomă, capabilă să facă față amenințărilor contemporane, inclusiv cele din Orientul Mijlociu și din regiunea indo-pacifică, fără a se baza exclusiv pe resursele americane.
Negocierile dintre statele membre ale NATO, în special cele europene și Statele Unite, vor fi cruciale în următoarele luni pentru a schița viitorul alianței.