Deficit bugetar și digitalizare, provocări majore
România a înregistrat o scădere semnificativă de 12 poziții în clasamentul global al celor mai competitive economii, ajungând pe locul 61 din 70 de țări analizate, conform ediției din 2026 a raportului anual al Institutului pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, Elveția, publicat joi, 18 iunie 2026. Această retrogradare plasează România în urma unor state din regiune precum Polonia (locul 41), Ungaria (locul 51) și Bulgaria (locul 56), deși reușește să devanseze țări ca Mexic (locul 62) și Slovacia (locul 63), așa cum a raportat Agerpres.
Potrivit analiștilor IMD, rezultatele Anuarului Competitivității Mondiale 2026 subliniază necesitatea stringentă ca România să adopte măsuri concrete pentru a-și îmbunătăți performanța economică. Printre recomandările cheie se numără eficientizarea cheltuielilor publice pentru a reduce deficitul bugetar, o problemă recurentă care a afectat stabilitatea fiscală a țării în ultimii ani. De asemenea, se impune accelerarea investițiilor în domenii strategice precum cercetarea, dezvoltarea și inovarea, considerate piloni esențiali pentru o economie modernă și rezilientă. Raportul indică și importanța sprijinirii companiilor în implementarea transformării digitale, proces care trebuie însoțit de modernizarea competențelor digitale ale forței de muncă. Nu în ultimul rând, este critică îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație, alături de modernizarea industriei naționale de apărare, aspecte care contribuie direct la bunăstarea și securitatea pe termen lung a națiunii.
Contextul global al competitivității a adus schimbări notabile. Elveția, care deținea anterior poziția de cea mai competitivă economie din lume, a coborât pe locul trei, fiind depășită de Singapore și Hong Kong. Această modificare, conform raportului IMD, este atribuită, în parte, tarifelor comerciale impuse de SUA și unui franc elvețian puternic, factori care au influențat negativ fluxurile de investiții. Chiar și așa, Elveția rămâne țara europeană cu cel mai bun scor în clasament, evidențiind soliditatea structurală a economiei sale. Revenirea Singapore pe primul loc, o poziție pe care a deținut-o ultima dată în 2024, a fost determinată, în mare măsură, de eficiența afacerilor, un indicator în care România înregistrează deficiențe semnificative.
Studiul World Competitiveness Yearbook (WCY), realizat anual încă din 1989, analizează competitivitatea economiilor pe baza a aproape 350 de criterii, acoperind în ediția din 2026 un număr de 70 de țări. Acești indicatori sunt grupați în patru categorii principale: performanțe economice, eficiența guvernului, eficiența afacerilor și infrastructura. Scăderea României în acest clasament sugerează o deteriorare generală sau o stagnare relativă în comparație cu alte economii care au progresat mai rapid, în special în ceea ce privește eficiența guvernamentală și a afacerilor. Această tendință se aliniază cu observațiile recente ale Comisiei Europene, care a avertizat România în 2025 cu privire la derapajele bugetare și necesitatea unei consolidări fiscale, presiuni care se reflectă acum direct în percepția competitivității.
Deși România a înregistrat progrese în anumite sectoare, cum ar fi absorbția fondurilor europene în ultimii ani – atingând o rată de aproape 90% pentru exercițiul financiar 2014-2020, conform datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene din 2023 – aceste eforturi nu au fost suficiente pentru a compensa deficiențele structurale. Discrepanța dintre investițiile publice și cele private, precum și birocrația excesivă, rămân bariere semnificative. Spre exemplu, timpul mediu pentru înființarea unei afaceri în România este de aproximativ 10 zile, comparativ cu 3-5 zile în țări precum Estonia sau Georgia, conform unui raport al Băncii Mondiale din 2024. Această diferență, deși aparent mică, se traduce în costuri operaționale mai mari și o atractivitate redusă pentru investitorii străini.
Comparativ cu media Uniunii Europene, unde investițiile în cercetare și dezvoltare reprezintă aproximativ 2,3% din PIB în 2025, România alocă doar circa 0,5% din PIB pentru aceste domenii, conform Eurostat. Această subfinanțare cronică frânează inovația și capacitatea economiei de a genera valoare adăugată. În plus, digitalizarea, deși o prioritate declarată, avansează lent. Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI) din 2025 plasa România pe ultimul loc în UE la capitolul competențe digitale, indicând o lipsă acută de forță de muncă pregătită pentru cerințele economiei viitorului. Aceste aspecte, coroborate cu un sistem de sănătate subfinanțat și un sistem educațional care nu reușește să răspundă pe deplin nevoilor pieței muncii, creează un mediu de afaceri mai puțin propice dezvoltării și atragerii de capital.
De ce contează
Scăderea României în clasamentul competitivității are implicații directe și semnificative pentru fiecare cetățean. O economie mai puțin competitivă se traduce prin mai puține investiții străine, locuri de muncă mai puține și mai slab plătite, și o presiune crescută asupra bugetului de stat, ceea ce poate duce la creșteri de taxe sau reduceri ale serviciilor publice. Fără o competitivitate crescută, România riscă să rămână în periferia dezvoltării europene, incapabilă să-și valorifice pe deplin potențialul. Îmbunătățirea poziției în acest clasament este esențială pentru a asigura o creștere economică sustenabilă și o calitate a vieții mai bună pentru toți românii.
În fața acestei retrogradări, România se confruntă cu o serie de provocări complexe care necesită o abordare strategică și coordonată. Guvernul actual, alături de mediul de afaceri și societatea civilă, va trebui să elaboreze și să implementeze un plan coerent de reforme structurale. Întrebările rămân deschise: va reuși clasa politică să depășească interesele pe termen scurt și să se concentreze pe soluții durabile pentru deficitul bugetar și investițiile strategice? Cum va fi gestionată presiunea de a moderniza infrastructura și de a digitaliza serviciile publice într-un context de resurse limitate?
Răspunsurile la aceste întrebări vor determina nu doar poziția României în clasamentele internaționale, ci și perspectivele de prosperitate ale generațiilor viitoare.