General NATO acuză: Adrian Veștea a sabotat mobilitatea militară la Cincu

Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO în perioada 2022-2025, a lansat acuzații grave la adresa premierului desemnat Adrian Veștea, susținând că acesta ar fi blocat proiecte esențiale pentru asigurarea accesului și mobilității militare în zona poligonului de la Cincu, județul Brașov. Potrivit declarațiilor lui Toma, făcute publice pe pagina sa de Facebook și citate de Digi24 și HotNews, lipsa de acțiune a lui Veștea, atât în calitate de președinte al Consiliului Județean Brașov, cât și de ministru al Dezvoltării, a condus la întârzieri semnificative și costuri logistice uriașe pentru partenerii NATO.

„Prin lipsa totală de interes a unor astfel de personaje care au avut în mână și autoritatea, și fondurile necesare, autoritățile române sabotează, în fapt, efortul colectiv de implementare a planurilor NATO și a celor naționale”, a afirmat generalul Toma, subliniind gravitatea situației. Această acuzație vine într-un moment politic delicat, după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea ca propunere de prim-ministru pe 14 iunie 2026, în urma eșecului lui Eugen Tomac de a forma un guvern. Desemnarea lui Veștea a generat deja tensiuni interne în PNL, conform surselor citate de Libertatea, deoarece acesta nu ar fi informat conducerea partidului înainte de discuțiile cu președintele.

Unul dintre principalele puncte criticate de generalul Toma este proiectul de demolare și construire a noului pod peste râul Olt, în zona localității Voila. Acest proiect, aflat în responsabilitatea Consiliului Județean Brașov și finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), a „trenat mai bine de patru ani”, în special din cauza „blocajelor birocratice”. În acest interval, convoaiele militare, inclusiv echipamentele grele ale NATO precum tancurile Leclerc ale armatei franceze, au fost forțate să utilizeze rute ocolitoare neamenajate, adăugând zeci de kilometri și ore de întârziere la fiecare transport. Această situație a generat „costuri logistice și financiare uriașe pentru partenerii NATO”, conform generalului Toma.

Generalul a detaliat că, ani la rând, militarii români și cei ai NATO au fost nevoiți să folosească un traseu improvizat: un drum comunal parțial asfaltat care traversa râul Olt pe barajul unei hidrocentrale. Acest traseu avea o restricție severă de tonaj, împiedicând tranzitul echipamentelor grele și forțându-le să ocolească pe rute alternative prin județul Sibiu sau pe alte trasee secundare din Țara Făgărașului. Mai mult, tranzitul blindatelor pe drumuri județene înguste, neproiectate pentru tonaj greu, a deteriorat infrastructura locală și a crescut riscul de incidente tehnice. Locuitorii din zonă au protestat în repetate rânduri, ajungând chiar să blocheze un pod aflat într-o stare deplorabilă pe acest drum comunal, simțindu-se abandonați de autorități în fața unui tranzit militar masiv pe care infrastructura locală nu-l putea susține.

Situația a devenit atât de critică încât a atras intervenția diplomatică la cel mai înalt nivel. Ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au fost nevoiți să intervină oficial pe lângă Guvernul României pentru a solicita repararea de urgență a infrastructurii de importanță tactică, un detaliu relatat de ambele surse. Această intervenție subliniază nu doar impactul local, ci și implicațiile internaționale ale deficiențelor de infrastructură.

Generalul Toma a mai menționat că, în tot acest timp, Drumul Județean 104, care asigură accesul spre localitatea Cincu și baza militară, ar fi trebuit consolidat și modernizat. Acest drum este istoric afectat de eroziune și instabilitatea versanților, însă, în ciuda elaborării de planuri și documentații tehnice, „nu s-a concretizat nimic”. Nici măcar noua autostradă Sibiu-Făgăraș, aflată în construcție, nu prevede un nod de legătură în acea zonă, care să asigure afluirea și defluirea rapidă a trupelor NATO. De asemenea, proiectul de apă și canalizare din zonă, esențial inclusiv pentru baza militară, finanțat din fonduri naționale, ar fi rămas blocat în proceduri birocratice, conform afirmațiilor generalului.

În pregătirea exercițiilor NATO DACIAN SPRING 25 și DACIAN FALL 25, organizate și conduse de Comandamentul Diviziei Multinaționale de Sud-Est, generalul Toma a efectuat numeroase demersuri instituționale și personale. Scopul era amenajarea unor scurte sectoare de drumuri comunale și podețe în județele Brașov și Sibiu pentru a facilita accesul trupelor. Timp de zece luni, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a trimis scrisori repetate către Ministerul Dezvoltării pentru a urgenta procedurile, însă proiectele au rămas blocate în faza de avizare. Generalul a evitat să numească explicit ministrul de la acea vreme, însă a făcut o aluzie clară la Adrian Veștea, menționând că persoana era ulterior mutată la conducerea Consiliului Județean Brașov, ambele instituții fiind conduse de Veștea în intervalul 2022-2025.

Cătălin Avramescu, fost consilier prezidențial și ambasador al României în Finlanda și Estonia, a ridicat la rândul său, duminică, o serie de întrebări similare privind desemnarea lui Veștea. El a întrebat public dacă președintele Nicușor Dan știa de presupusul „dezastru de la Aeroportul Brașov”, de „arestările și anchetele dintre apropiații lui Veștea” și, în mod specific, de „sabotarea exercițiului NATO 'Dacian Spring'”. Această interogație publică adaugă o nouă dimensiune critică la acuzațiile generalului Toma, sugerând o posibilă lipsă de evaluare riguroasă a candidaturii lui Adrian Veștea.

De ce contează

Aceste acuzații sunt de o importanță capitală pentru securitatea națională și credibilitatea României în cadrul NATO. Întârzierile în dezvoltarea infrastructurii critice nu doar că generează costuri financiare suplimentare pentru aliați, dar pot afecta direct capacitatea de răspuns rapid și eficient a forțelor NATO în cazul unei crize regionale. Mobilitatea militară este un pilon fundamental al apărării colective, iar obstacolele birocratice sau lipsa de interes pot submina eforturile de descurajare și apărare. De asemenea, incidentul subliniază necesitatea unei coordonări mult mai eficiente între autoritățile centrale și locale, precum și o prioritizare clară a investițiilor strategice, mai ales în contextul geopolitic actual tensionat.

În contextul acestor acuzații grave, se impune o analiză aprofundată a rolului și responsabilităților lui Adrian Veștea în perioadele menționate. Este de așteptat ca aceste afirmații să genereze dezbateri intense în spațiul public și politic, punând presiune asupra premierului desemnat de a oferi clarificări și soluții. Viitorul guvern, condus eventual de Adrian Veștea, va trebui să demonstreze un angajament ferm față de consolidarea infrastructurii strategice și de cooperarea cu partenerii NATO.

Rămâne de văzut cum va răspunde Veștea acestor acuzații și dacă va reuși să obțină susținerea politică necesară pentru a forma un guvern stabil, având în vedere și tensiunile interne din PNL și criticile aduse de foști oficiali de rang înalt.