PNL neagă ingerințe politice în justiție
Eurodeputatul PNL Daniel Buda, un apropiat al premierului interimar Ilie Bolojan, a respins categoric speculațiile privind o posibilă ingerință politică în cazul chemării primarului Sectorului 6, Ciprian Ciucu, la Direcția Națională Anticorupție (DNA), cu doar câteva zile înainte de congresul Partidului Național Liberal. „Nu cred, Doamne ferește. Sunt convins că România este o democrație autentică și nu putem vorbi de astfel de ingerințe politice ale unor structuri în zona politică. Să fim serioși”, a declarat Buda, conform Mediafax, subliniind că nu comentează activitatea justiției și că instituțiile statului trebuie lăsate să își exercite atribuțiile.
Chemarea lui Ciprian Ciucu la DNA, unde i s-a adus la cunoștință calitatea de suspect într-un dosar de corupție, a stârnit ample discuții în spațiul public, mai ales prin prisma momentului ales – chiar înaintea unui congres crucial al PNL, programat duminică, 22 iunie 2026. Jurnalista Adina Anghelescu, specializată pe justiție și investigații, a explicat în emisiunea lui Ionuț Cristache acuzele din dosar, care ar viza fapte de corupție legate de campania electorală a lui Ciucu pentru Primăria Generală a Capitalei. Anghelescu a subliniat că momentul este „un context foarte nefavorabil pentru tabăra lui Bolojan”, având în vedere că Ciucu este perceput ca fiind un aliat al premierului interimar în lupta internă pentru conducerea partidului.
Potrivit Adinei Anghelescu, procurorii susțin că Ciucu ar fi primit bani care ar fi fost direcționați către campania sa electorală. Însă, jurnalista a ridicat problema necesității unei legături de cauzalitate solide între șpaga primită și destinația sa explicită pentru campanie, legătură care, la ora actuală, nu este pe deplin cunoscută publicului. Ea a menționat existența a cel puțin unui denunțător în dosar, al cărui nume este păstrat secret. Dacă acuzațiile se vor dovedi întemeiate, Ciprian Ciucu ar putea risca o pedeapsă cumulată de 6-7 ani de închisoare, conform estimărilor Adinei Anghelescu.
Eurodeputatul Daniel Buda a respins însă orice sugestie că momentul chemării lui Ciucu la DNA ar putea avea o semnificație politică. El a insistat că activitatea justiției nu trebuie comentată și că între apariția unor suspiciuni și eventualele concluzii judiciare există un parcurs procedural complex. „Respectăm autoritățile statului. Fiecare autoritate este responsabilă de ceea ce face. Partidele sunt responsabile, structurile celorlalte autorități sunt responsabile”, a afirmat Buda, potrivit Mediafax.
Referitor la un eventual scenariu în care alți lideri liberali s-ar teme de anchete similare, Daniel Buda a declarat ferm: „Vorbim de România anului 2026. Suntem într-o situație de consolidare democratică. Lăsați-mă să resping din capul locului o astfel de afirmație, o astfel de posibilitate în România anului 2026.” Această declarație subliniază încrederea în independența sistemului judiciar românesc, în contrast cu percepțiile publice din anii anteriori, când intervențiile politice în justiție erau adesea invocate. De exemplu, în perioada 2017-2019, România a fost ținta unor critici severe din partea Comisiei Europene prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), tocmai din cauza încercărilor de subminare a independenței justiției, o situație care pare să se fi ameliorat semnificativ în ultimii ani, conform rapoartelor europene din 2022 și 2023.
Buda a evitat să se pronunțe asupra oportunității sau legitimității acțiunilor DNA, arătând că doar instanțele pot evalua legalitatea actelor procurorilor. „Nu putem să punem sub semnul întrebării o acțiune a unei autorități a statului, dacă ar fi sau nu legitimă. Sunt instanțe de judecată care cenzurează activitatea parchetelor și doar autoritățile judecătorești pot să se pronunțe cu privire la legalitatea sau ilegalitatea unor acțiuni”, a punctat eurodeputatul PNL, reiterând principiul separației puterilor în stat.
În ceea ce privește relația dintre politicieni și magistrați, Daniel Buda a respins ideea unui „război” între sistemul judiciar și premierul interimar Ilie Bolojan, așa cum a fost vehiculat în anumite cercuri. El a susținut că sistemul judiciar din România este suficient de consolidat pentru a funcționa independent de influențele politice. „Cunosc foarte mulți magistrați și aș putea spune că, în mod nedrept, uneori s-a aruncat o anatemă asupra acestora. Avem un corp judecătoresc foarte bine consolidat, independent, care are capacitatea de a lua decizii dincolo de orice influență politică”, a declarat Daniel Buda. Această perspectivă contrastează cu percepția publică din anii 2010, când sondajele arătau un nivel ridicat de neîncredere în justiție, cu doar aproximativ 30% din români având încredere în sistemul judiciar, conform unui sondaj Eurobarometru din 2015. Evoluția recentă, însă, indică o creștere a încrederii, cu peste 50% în 2024, conform datelor interne ale Ministerului Justiției.
Întrebat dacă situația lui Ciprian Ciucu ar putea afecta imaginea PNL înaintea congresului partidului, Daniel Buda a invocat principiul prezumției de nevinovăție, un pilon fundamental al justiției. „Orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție, să fim serioși”, a conchis eurodeputatul PNL. Această poziție reflectă o abordare prudență în contextul presiunilor politice și mediatice, menținând echilibrul între nevoia de transparență și respectarea drepturilor individuale.
De ce contează Acest episod este crucial pentru PNL, nu doar prin prisma impactului asupra imaginii publice a unui primar important, ci și prin potențialul de a influența dinamica internă a partidului înaintea congresului. Acuzațiile de corupție, chiar și în faza de suspect, pot submina credibilitatea unui candidat și pot altera echilibrul de forțe între facțiunile interne. De asemenea, reacția rapidă și fermă a lui Daniel Buda, un reprezentant al taberei Bolojan, arată o strategie de delimitare de orice acuzație de ingerință politică în justiție, menținând un discurs pro-justiție, esențial pentru un partid care se dorește modern și european. Modul în care PNL va gestiona această situație va fi un test al angajamentului său față de integritate și transparență.
Concluzie Situația lui Ciprian Ciucu rămâne deschisă, cu un parcurs judiciar care abia începe. Următorii pași vor include continuarea investigației DNA, eventuala punere sub acuzare oficială și, ulterior, deciziile instanțelor de judecată. Pe plan politic, congresul PNL, programat pentru duminică, va fi un moment definitoriu pentru viitorul partidului, iar dosarul Ciucu ar putea influența alegerile interne și strategiile politice pe termen scurt și mediu. Rămâne de văzut dacă procurorii vor reuși să stabilească o legătură de cauzalitate clară între presupusele sume de bani și campania electorală, aspect considerat esențial de specialiștii în drept.
De asemenea, modul în care PNL va comunica și va acționa în acest caz va fi crucial pentru percepția publică și pentru stabilitatea sa internă în contextul viitoarelor alegeri locale și parlamentare din 2028.