Servicii medicale fictive, tokenuri și carduri de sănătate folosite
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Ploiești, în colaborare cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Ploiești, au reținut joi, 18 iunie 2026, patru persoane și au dispus controlul judiciar pentru alte 13, într-un dosar de fraudă extinsă care vizează o clinică medicală privată din Ploiești. Acestea sunt suspectate de constituirea unui grup infracțional organizat, fals informatic, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, precum și complicitate și instigare la aceste fapte. Potrivit unui comunicat al DIICOT, "La data de 18 iunie 2026, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Ploieşti au dispus reţinerea a 4 inculpaţi şi măsura controlului judiciar faţă de alţi 13 inculpaţi, cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, fals informatic, complicitate la fals informatic, instigare la fals informatic, înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave şi complicitate la înşelăciune care a produs consecinţe deosebit de grave."
Anchetatorii estimează un prejudiciu de aproximativ 2.415.000 de lei adus bugetului asigurărilor de sănătate, prin decontarea unor servicii medicale fictive. Conform surselor citate de News.ro și HotNews.ro, gruparea infracțională ar fi fost inițiată în ianuarie 2025 de un medic specialist, administrator al clinicii, împreună cu alți opt angajați, inclusiv manageri, directori, asistenți medicali și alți medici specialiști. Scopul declarat al grupului era obținerea de sume importante de bani de la Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Prahova, prin decontarea unor consultații și servicii medicale care nu au fost prestate în realitate.
Modul de operare, detaliat de procurori și de Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Prahova, implica introducerea de date false în sistemul informatic al clinicii. Aceste servicii fictive erau ulterior validate cu ajutorul tokenurilor medicilor și al cardurilor de sănătate ale pacienților sau cu adeverințe eliberate de CAS Prahova. Informațiile erau apoi sincronizate și transferate către sistemele informatice ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și ale Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS). Lunar, clinica genera deconturi și emitea facturi fiscale, inducând în eroare CAS Prahova, care efectua plățile pe baza validărilor din sistem. Pentru a facilita acest proces, tokenurile medicilor rămâneau permanent conectate la calculatoare, iar toți membrii grupului aveau acces la parole.
Participația angajaților la schema infracțională era recompensată cu „bonusuri de performanță” în numerar, proporțional cu implicarea fiecăruia. Medicii erau pontați câte șapte ore pe zi, având un „target” de minimum 27 de pacienți consultați zilnic, conform conducerii clinicii. Personalul medical, incluzând medici și asistenți, primea un procent din decontările fictive, plătite în plic, conform Digi24. Anchetatorii au descoperit, de asemenea, că unii medici figurau ca prezenți la clinica din Ploiești și aveau programări pentru servicii fictive, chiar și în zilele în care se aflau la alte puncte de lucru ale clinicii sau nu participau efectiv la activitate. Mai mult, gruparea a fost sprijinită de mai mulți angajați ai clinicii, care au pus la dispoziția membrilor cardurile de sănătate proprii, ale rudelor sau ale cunoștințelor, pentru a fi utilizate la introducerea serviciilor medicale fictive. La gruparea inițială, formată din nouă persoane, au aderat ulterior alți trei medici specialiști, care au sprijinit activitatea prin implementarea de date fictive sau prin punerea la dispoziție a tokenurilor.
Acest caz subliniază vulnerabilitățile sistemului de decontare a serviciilor medicale din România. Fraude similare au fost semnalate în trecut, adesea implicând clinici private care profită de lipsa unui control riguros al datelor înregistrate în platformele informatice. Spre exemplu, în 2023, o investigație a CNAS a relevat nereguli în decontarea serviciilor medicale în valoare de zeci de milioane de lei la nivel național. Comparativ cu alte state europene, unde sistemele informatice medicale sunt integrate și auditate cu strictețe, România încă se confruntă cu provocări semnificative în securizarea datelor și prevenirea fraudelor. Un studiu Eurostat din 2024 arată că România alocă un procent mai mic din PIB pentru sănătate, comparativ cu media UE, ceea ce pune o presiune suplimentară pe bugetul deja subfinanțat și îl face vulnerabil la astfel de practici ilicite.
În urma celor 33 de percheziții desfășurate miercuri în județele Prahova și Ilfov, precum și în București, au fost ridicate numeroase probe, inclusiv carduri de sănătate, însemnări privind modalitatea de implementare a serviciilor fictive, contracte de muncă, sume de bani și dispozitive informatice folosite în activitatea infracțională. Acțiunea a beneficiat de suportul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și de sprijinul polițiștilor brigăzilor de combatere a criminalității organizate București și Pitești, al jandarmilor Grupării de Jandarmi Mobilă Ploiești și al Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei. Procurorii DIICOT au sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Prahova cu propunerea de arestare preventivă pentru cele patru persoane reținute, pe o perioadă de 30 de zile. Toate persoanele implicate beneficiază de prezumția de nevinovăție, conform legislației în vigoare.
De ce contează Acest caz este emblematic pentru vulnerabilitățile persistente din sistemul românesc de asigurări de sănătate. Frauda de peste 2,4 milioane de lei demonstrează cum fondurile publice destinate îngrijirii pacienților pot fi deturnate prin scheme complexe, afectând direct calitatea și disponibilitatea serviciilor medicale pentru cetățenii de rând. Recurența unor astfel de cazuri subliniază necesitatea stringentă de a consolida controalele interne, de a moderniza sistemele informatice și de a implementa sancțiuni mai severe. Prejudiciul adus bugetului de stat înseamnă mai puține resurse pentru spitale, medicamente și echipamente esențiale, având un impact negativ direct asupra sănătății publice.
Ancheta DIICOT continuă, iar judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova va decide asupra propunerilor de arestare preventivă. Rămâne de văzut dacă acțiunea autorităților va duce la recuperarea integrală a prejudiciului și la implementarea unor măsuri preventive mai eficiente la nivel național. Este, de asemenea, o întrebare deschisă dacă acest caz va stimula o revizuire profundă a modului în care sunt monitorizate și decontate serviciile medicale în clinicile private, pentru a evita repetarea unor astfel de fraude pe viitor.
Transparența și responsabilitatea în utilizarea fondurilor publice din sănătate rămân teme centrale pentru reformele viitoare.