Fraudă de 15,4 milioane lei la o firmă de pază, descoperită de ANAF

Autoritatea Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a descoperit o fraudă fiscală de peste 15,4 milioane de lei la o firmă de pază și protecție din România, implicând subdeclararea a aproximativ 350.000 de ore de muncă și utilizarea unei rețele de societăți fantomă pentru evaziune fiscală. Potrivit comunicatelor ANAF, investigațiile au relevat un mecanism complex de fraudare a bugetului de stat, cu impact direct asupra drepturilor sociale ale angajaților.

Inspectorii antifraudă au constatat că societatea, care a ajuns la circa 250 de salariați, a declarat în mod fals, prin formularul D112, un număr semnificativ mai mic de ore lucrate decât cel real și față de prevederile contractelor individuale de muncă. Formularul D112 este esențial pentru declararea salariilor, contribuțiilor sociale și impozitului pe venit, iar subdeclararea orelor a dus la neplata obligațiilor fiscale aferente. Această practică, așa cum subliniază ANAF, afectează direct drepturile angajaților la pensie, servicii medicale și alte beneficii sociale, deoarece orele nedeclarate nu apar în evidențele oficiale, conform ANAF și Libertatea.

Pe lângă subdeclararea orelor de muncă, firma ar fi folosit și o rețea de societăți controlate de aceleași persoane. Prin intermediul acestor firme, erau emise facturi pentru servicii fără conținut economic real, cu scopul de a diminua TVA-ul de plată și impozitul pe profit datorat bugetului de stat. Acest mecanism sofisticat ar fi permis companiei să reducă semnificativ sumele plătite către stat, chiar și în condițiile unei creșteri accelerate a numărului de angajați și a activității comerciale.

ANAF a observat o discrepanță majoră: în timp ce numărul angajaților a crescut rapid, ajungând la aproximativ 250 de salariați, obligațiile fiscale declarate și plătite au rămas la un nivel necorespunzător activității desfășurate. Această anomalie a atras atenția inspectorilor antifraudă, care au inițiat verificări amănunțite. Datele existente în bazele ANAF, inclusiv cele din sistemul RO e-Factura, au fost esențiale pentru reconstituirea activității economice reale, chiar și în fața tentativelor de tergiversare din partea reprezentanților societății.

Inspectorii au mai descoperit că sumele încasate din activitatea comercială erau urmate de retrageri masive de numerar de la ATM-uri. O parte din aceste fonduri ar fi fost utilizată în scopuri personale și pentru plata unor venituri acordate în afara evidențelor legale. Această metodă de retragere a numerarului complică urmărirea traseului banilor și indică o intenție clară de a ascunde veniturile și de a evita impozitarea lor corespunzătoare, un tipar frecvent întâlnit în cazurile de evaziune fiscală.

Reprezentanții societății au încercat „în mod repetat să tergiverseze verificările prin refuzul sistematic al furnizării documentelor, neprezentarea la solicitările repetate formulate de inspectorii antifraudă în vederea clarificării aspectelor constatate și invocarea unor motive nejustificate”, conform declarațiilor ANAF. Această atitudine obstructivă a îngreunat procesul de audit, dar nu a împiedicat inspectorii să finalizeze investigația și să stabilească prejudiciul. În ciuda acestor obstacole, ANAF a reușit să cuantifice frauda și să pregătească dosarul pentru urmărirea penală.

Cazul va fi sesizat organelor de urmărire penală competente, în vederea continuării demersurilor pentru recuperarea integrală a prejudiciului și pentru tragerea la răspundere a persoanelor implicate. Procurorii vor prelua cercetările pentru a stabili responsabilitățile penale și pentru a asigura recuperarea fondurilor ilicit obținute. ANAF nu a făcut public numele societății verificate, respectând procedurile legale în vigoare, dar a subliniat importanța combaterii evaziunii fiscale pentru integritatea bugetului de stat și protejarea drepturilor angajaților.

**De ce contează**

Acest caz subliniază importanța controalelor antifraudă și impactul direct al evaziunii fiscale asupra fiecărui cetățean. Neplata contribuțiilor sociale nu afectează doar bugetul de stat, ci și drepturile individuale ale angajaților la pensie, sănătate și alte beneficii sociale. Frauda de 15,4 milioane de lei ar fi putut finanța servicii publice esențiale, iar recuperarea acestor sume este crucială pentru echitatea fiscală și încrederea în sistem. Cazul servește și ca un avertisment pentru angajatori și ca o încurajare pentru salariați de a-și verifica permanent drepturile.

Acest caz de fraudă fiscală demonstrează complexitatea metodelor folosite pentru evaziune, de la subdeclararea orelor de muncă până la crearea de rețele de firme fantomă. Următorii pași vor include sesizarea organelor de urmărire penală, care vor continua investigațiile pentru a identifica și trage la răspundere toate persoanele implicate. Recuperarea prejudiciului va fi o prioritate, iar acest proces poate fi anevoios, implicând sechestre și alte măsuri coercitive.

Este un exemplu clar al luptei continue a autorităților române împotriva evaziunii fiscale și a muncii la negru, un fenomen care încă persistă în economia națională, necesitând o vigilență sporită din partea autorităților și o conștientizare crescută în rândul publicului.