Creștere persistentă pe fondul scumpirilor la energie și servicii
Rata anuală a inflației în România a atins 9,7% în luna mai 2026, conform datelor Eurostat, plasând țara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană și aproape de trei ori peste media blocului comunitar, care a fost de 3,2%. Această situație persistă, România având în continuare cea mai mare inflație din UE, un indicator care subliniază presiunile continue asupra puterii de cumpărare a cetățenilor. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a revizuit recent prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 5,5%, de la 3,9% anterior, semnalând o deteriorare a perspectivelor economice. „Creșterea accelerată a prețurilor, în linie cu previziunile analiștilor, este o consecință a războiului din Orientul Mijlociu, care a provocat o explozie a prețurilor la petrol și gaze în Europa, în ultimele trei luni”, au declarat surse economice, citate de publicațiile de specialitate.
Comparativ cu luna aprilie 2026, rata anuală a inflației a scăzut în 11 state membre UE, dar a crescut în 16 țări, inclusiv în România, unde a urcat de la 9,5% la 9,7%. La polul opus, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost Suedia (1,1%), Danemarca și Cehia (ambele cu 1,8%). Celelalte state cu inflație ridicată, după România, au fost Bulgaria (6,3%) și Lituania (5,1%). În zona euro, rata anuală a inflației a crescut la 3,2% în mai, de la 3% în aprilie 2026, marcând cea mai ridicată valoare începând din septembrie 2023. Aceasta este a treia lună consecutivă în care creșterea prețurilor în zona euro depășește ținta pe termen mediu de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).
Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru România indică o inflație anuală chiar mai mare, de 10,85% în luna mai, comparativ cu 10,71% în aprilie. Această diferență între datele INS și cele Eurostat (9,7%) se explică prin metodologia de calcul, INS folosind Indicele Prețurilor de Consum (IPC), în timp ce Eurostat utilizează Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC). Potrivit INS, serviciile s-au scumpit cu 13,53%, mărfurile nealimentare cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78% în mai 2026. Indicele prețurilor de consum în mai 2026 comparativ cu aprilie 2026 a fost 100,58%, iar rata inflației de la începutul anului (mai 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost de 3,7%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2025 - mai 2026) față de precedentele 12 luni (iunie 2024 - mai 2025) a fost de 9,4%.
Inflația de bază (core inflation) în zona euro, care exclude prețurile volatile la energie și alimente, a crescut și ea la 2,6% în mai, de la 2,2% în aprilie 2026. Acest indicator este urmărit cu atenție de BCE în deciziile sale de politică monetară. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro în luna mai a venit din partea serviciilor (1,61 puncte procentuale), urmate de prețurile la energie (0,98 puncte procentuale) și prețurile la alimente, alcool și țigări (0,36 puncte procentuale). Această structură a contribuțiilor sugerează că presiunile inflaționiste sunt generalizate și nu se limitează doar la șocurile externe.
Contextul regional arată că România se confruntă cu provocări structurale care o fac mai vulnerabilă la inflație. De exemplu, dependența energetică și eficiența redusă în anumite sectoare contribuie la menținerea prețurilor ridicate. În comparație cu media UE de 3,2% și cu țări precum Suedia (1,1%), decalajul României este semnificativ, reflectând o nevoie stringentă de reforme economice și de consolidare fiscală. BNR anticipează o scădere a inflației la 2,9% la sfârșitul anului 2027, dar această proiecție depinde de evoluția factorilor externi și interni, inclusiv de măsurile guvernamentale și de politica monetară.
De ce contează
Inflația ridicată și persistentă în România are implicații directe și negative asupra vieții cotidiene a cetățenilor. Eroziunea puterii de cumpărare afectează în special gospodăriile cu venituri mici și medii, care sunt nevoite să aloce o parte mai mare din buget pentru bunuri și servicii esențiale. De asemenea, mediul de afaceri este afectat de incertitudinea economică și de costurile crescute, ceea ce poate duce la investiții reduse și la o încetinire a creșterii economice. Diferența mare față de media UE poate descuraja investițiile străine și poate afecta stabilitatea macroeconomică a țării, necesitând o coordonare mai bună între politicile monetare și fiscale.
Perspectivele pentru perioada următoare rămân incerte, având în vedere atât factorii interni, cât și pe cei externi. Războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile geopolitice continuă să influențeze prețurile energiei la nivel global, cu impact direct asupra României. Pe plan intern, eficiența măsurilor guvernamentale de combatere a inflației, precum și disciplina fiscală, vor fi cruciale. Banca Națională a României va continua să monitorizeze îndeaproape evoluțiile și este posibil să intervină cu ajustări ale politicii monetare, dacă va considera necesar, pentru a readuce inflația în țintele sale pe termen mediu.
Rămâne de văzut dacă prognoza BNR pentru 2027 se va materializa, având în vedere volatilitatea actuală a piețelor.