Criza apei afectează sezonul turistic elen
Insulele grecești Alonissos și Tinos au declarat stare de urgență din cauza unei penurii severe de apă potabilă, decizie luată de Ministerul Mediului și Energiei din Grecia, chiar la începutul vârfului sezonului turistic estival. Această măsură, deși cu caracter administrativ, are efecte imediate, permițând municipalităților locale să ocolească procedurile standard de licitație publică, care consumă mult timp. Astfel, autoritățile pot accelera proiectele critice de gestionare a apei și pot închiria rapid unități mobile de desalinizare temporare pentru a face față cererii crescute din lunile de vară, conform informațiilor Digi24.
Alonissos, parte a arhipelagului Sporadelor de Nord, este situată în apropierea insulei Skiathos, populară printre turiștii români. Tinos, pe de altă parte, aparține arhipelagului Ciclade din Marea Egee, fiind în proximitatea insulelor Andros și Mykonos. Problema lipsei apei nu se limitează însă la aceste două insule. HotNews.ro subliniază că, în ultimul an, tot mai multe destinații turistice elene s-au confruntat cu dificultăți similare în alimentarea cu apă. Printre acestea se numără Corfu în Marea Ionică, precum și o serie de insule din Marea Egee, cum ar fi Karpathos, Leros, Patmos, Astypalea, Symi și Egina din Golful Saronic.
Situația ridică semne de întrebare inclusiv pentru capitala Greciei, Atena, după ce rezervoarele care alimentează regiunea metropolitană au înregistrat scăderi istorice ale nivelului apei. Turismul, un pilon esențial al economiei elene, contribuie semnificativ la această criză. Insulele cu o populație de doar câteva mii de locuitori primesc vara zeci de mii de vizitatori, iar consumul de apă al turiștilor este mult mai mare decât cel al localnicilor, putând fi de până la patru ori mai ridicat, conform Digi24. Această creștere a consumului este atribuită facilităților de lux, cum ar fi piscinele, schimbarea zilnică a lenjeriei de pat, întreținerea intensivă a peisagisticii hoteliere și utilizarea frecventă a restaurantelor, toate acestea suprapunându-se peste perioadele de secetă, când disponibilitatea naturală a apei este la cel mai scăzut nivel.
Pentru a gestiona criza imediată, autoritățile se bazează pe instalații mobile de desalinizare. Acestea permit intervenții rapide, fără birocrația obișnuită, pentru a asigura necesarul de apă în sezonul de vârf. Totuși, experții avertizează că această soluție nu poate rezolva problemele structurale generate de schimbările climatice și de creșterea constantă a numărului de turiști. Meteorologii prognozează veri mai calde și mai uscate, ceea ce va agrava și mai mult situația pe termen lung.
Conform datelor Eurostat din 2023, Grecia a înregistrat o creștere de 15% a numărului de nopți petrecute de turiști în unitățile de cazare comparativ cu anul precedent, depășind media europeană. Această tendință ascendentă, deși benefică economic, pune o presiune insuportabilă pe resursele naturale limitate, în special pe cele de apă. Spre comparație, în România, consumul mediu de apă potabilă per capita în mediul urban a fost de aproximativ 120 de litri pe zi în 2022, în timp ce pe insulele turistice grecești, un turist poate consuma chiar și 400 de litri pe zi, conform estimărilor locale citate de HotNews.ro. Această discrepanță subliniază provocarea majoră cu care se confruntă autoritățile elene.
În contextul schimbărilor climatice globale, bazinul mediteranean este identificat de Comisia Europeană ca fiind una dintre regiunile cele mai vulnerabile la secetă și la creșterea temperaturilor. Un raport al Agenției Europene de Mediu din 2024 a indicat o reducere a precipitațiilor medii anuale cu până la 20% în unele regiuni ale Greciei în ultimii 30 de ani, ceea ce contribuie direct la scăderea nivelului apelor subterane și de suprafață. Această situație impune o regândire urgentă a strategiilor de dezvoltare turistică și a managementului resurselor, dincolo de soluțiile temporare.
De ce contează Criza apei din Grecia are implicații directe pentru turiștii români și internaționali care își planifică vacanțele. Pe lângă disconfortul potențial, situația evidențiază necesitatea unei conștientizări sporite privind consumul de resurse în destinațiile turistice. Pe termen lung, dacă nu se adoptă soluții durabile, atractivitatea unor insule ar putea fi afectată, iar costurile pentru asigurarea apei ar putea crește, influențând prețurile pachetelor turistice. Această criză servește drept un avertisment clar despre impactul schimbărilor climatice și al turismului de masă asupra mediului înconjurător.
Situația actuală din Grecia ar putea deveni un precedent pentru alte destinații mediteraneene, confruntate cu provocări similare. Pe termen scurt, autoritățile elene se vor concentra pe implementarea rapidă a soluțiilor de desalinizare și pe campanii de conștientizare a consumului responsabil de apă. Pe termen mediu și lung, este esențială dezvoltarea unei strategii naționale integrate de gestionare a apei, care să includă investiții în infrastructura de colectare și tratare, utilizarea tehnologiilor avansate și, posibil, o reevaluare a capacității de absorbție turistică a anumitor insule.
Rămâne de văzut cum va evolua această criză și ce măsuri structurale vor fi adoptate pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a turismului și a vieții pe insulele grecești.