Sondaj KIIS relevă dorința de reînnoire politică
O majoritate covârșitoare a ucrainenilor, respectiv 88%, se așteaptă la schimbări semnificative în conducerea țării după încheierea războiului, o creștere notabilă față de 73% înregistrată în 2023, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) și publicat pe 17 iunie 2026. Această dorință de reînnoire politică include și funcția prezidențială, unde 67% dintre respondenți cred că Ucraina va avea un alt președinte post-conflict, comparativ cu doar 23% acum trei ani. Directorul executiv al institutului, Anton Hrușetki, a subliniat că, în ciuda acestor așteptări, Volodimir Zelenski rămâne perceput ca un președinte legitim, iar majoritatea cetățenilor se opun organizării de alegeri până la sfârșitul războiului, prioritizând stabilitatea națională.
Sondajul, efectuat telefonic la nivel național pe un eșantion de 1.000 de adulți din regiunile controlate de Kiev, între 7 mai și 3 iunie 2026, cu o marjă de eroare de 4,1%, indică o dorință profundă de „resetare postbelică” a întregului aparat de stat. Pe lângă funcția prezidențială, 83% dintre ucraineni cred că Parlamentul va avea o altă configurație, o creștere de la 69% în 2023. De asemenea, 74% consideră că Guvernul ar trebui reînnoit, față de 47% acum trei ani. Această tendință de creștere a așteptărilor de schimbare în toate instituțiile-cheie subliniază o nemulțumire latentă față de clasa politică actuală, chiar dacă prioritățile de război impun o unitate temporară.
Anton Hrușetki a explicat că aceste rezultate nu trebuie interpretate ca o cerere imediată de alegeri, ci mai degrabă ca o aspirație pentru o nouă generație de lideri politici odată ce pacea va fi restabilită. Mulți dintre cei care îl susțin pe Zelenski în prezent o fac din rațiuni de coeziune națională și rezistență în fața agresiunii ruse, dar își doresc o reînnoire a elitei politice într-o perioadă de pace. „Președintele se bucură de încrederea și sprijinul ucrainenilor în chestiuni de apărare națională, iar pentru majoritate, acesta ar trebui să rămână în funcție până la sfârșitul războiului. Cu toate acestea, această încredere și sprijin nu sunt necondiționate, ci mai degrabă restrânse”, a declarat Hrușetki, citat de The Kyiv Independent. Această perspectivă subliniază o distincție clară între sprijinul pentru efortul de război și dorința de reformă profundă a sistemului politic.
Analiza detaliată a sondajului KIIS arată că încrederea în Zelenski joacă un rol crucial în percepția privind viitorul său politic. Dintre respondenții care au declarat că au încredere deplină în Volodimir Zelenski, doar 33% consideră că acesta ar trebui înlocuit după război. În contrast, în rândul celor care spun că „mai degrabă au încredere” în actualul lider de la Kiev, procentul celor care cred că Ucraina ar trebui să aibă un alt președinte după conflict ajunge la 68%. Aproape toți respondenții care au declarat că nu au încredere în Zelenski (97%) susțin că țara ar trebui să fie condusă de un alt președinte după încheierea războiului. Un alt studiu KIIS din mai 2026 a indicat că doar 28% dintre respondenți își doresc ca Zelenski să rămână președinte după război, în timp ce 16% cred că poate rămâne în politică într-un rol diferit. Această diferențiere a opiniilor sugerează o segmentare a electoratului bazată pe nivelul de încredere și pe așteptările postbelice.
În plus, studiul a relevat o scădere a proporției ucrainenilor care consideră justificată interferența prezidențială în activitatea parlamentului și a guvernului, ajungând la 52% în 2026, față de un nivel mai ridicat în 2022. Această tendință reflectă o dorință crescândă de echilibru al puterilor și de respectare a separării instituționale, chiar și în contextul unui conflict armat. Acest aspect este deosebit de relevant, având în vedere că președinția lui Zelenski a intrat în al șaptelea an, depășind mandatul constituțional obișnuit din cauza legii marțiale. Contextul european indică o presiune pentru consolidarea statului de drept și a instituțiilor democratice, aspecte esențiale pentru parcursul european al Ucrainei. De exemplu, în țările membre ale Uniunii Europene, respectarea mandatelor și a echilibrului instituțional sunt piloni ai democrației, iar orice derogare este considerată excepțională și temporară.
**De ce contează**
Acest sondaj este crucial pentru înțelegerea dinamicii politice interne a Ucrainei și pentru anticiparea provocărilor postbelice. Dorința majoritară de reînnoire politică semnalează o presiune semnificativă asupra actualei clase conducătoare de a livra rezultate concrete în reconstrucția țării și în lupta anticorupție. Pentru partenerii internaționali, în special Uniunea Europeană și Statele Unite, aceste date oferă un indiciu asupra așteptărilor cetățenilor ucraineni și asupra nevoii de a susține reforme structurale. O tranziție politică bine gestionată post-război va fi esențială pentru stabilitatea regională și pentru integrarea europeană a Ucrainei.
În concluzie, deși Volodimir Zelenski se bucură în continuare de o legitimitate amplă în contextul războiului, susținută de un sondaj KIIS care arată că 61% dintre ucraineni au încredere în el (nivel stabil chiar și după scandaluri de corupție recente), există o așteptare clară și tot mai pronunțată pentru o schimbare politică profundă odată cu încheierea conflictului. Această dorință de reînnoire, manifestată la nivelul tuturor instituțiilor statului, va pune o presiune considerabilă asupra clasei politice ucrainene de a se reforma și de a aduce noi figuri la conducere. Rămâne de văzut cum va gestiona Kievul această cerere de schimbare, având în vedere că alegerile sunt amânate pe durata legii marțiale.
Provocarea va fi de a echilibra nevoia de stabilitate în timpul războiului cu aspirațiile cetățenilor pentru o democrație reînnoită și eficientă în perioada postbelică, consolidând în același timp parcursul european al Ucrainei.