Un sondaj KIIS indică o cerere crescută pentru reînnoirea elitei politice.
Aproximativ 67% dintre ucraineni se așteaptă ca președintele Volodimir Zelenski să fie înlocuit după încheierea războiului cu Rusia, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) și publicat pe 17 iunie 2026, citat de Kyiv Independent. Această cifră reprezintă o creștere semnificativă față de procentul de 23% înregistrat în 2023, reflectând o cerere tot mai largă a opiniei publice pentru schimbare nu doar la nivel prezidențial, ci și în celelalte ramuri ale guvernului.
Contextul acestor rezultate este marcat de intrarea președinției lui Zelenski în al șaptelea an. În ciuda acestei dorințe de schimbare post-război, multiple sondaje au arătat în mod constant că majoritatea ucrainenilor se opun organizării de alegeri până la încetarea ostilităților. Respondenții au fost întrebați dacă consideră că Ucraina are nevoie de o reorganizare și de înlocuirea guvernului central, incluzând președintele, cabinetul și parlamentul, după război, pentru a restabili și reconstrui țara. Numărul ucrainenilor care se așteaptă la cel puțin un nivel de reorganizare a autorităților centrale a crescut la 88%, față de 73% în 2023, conform studiului KIIS.
Directorul KIIS, Anton Hrushetskyi, a declarat că „președintele se bucură de încrederea și sprijinul ucrainenilor în chestiuni de apărare națională, iar pentru majoritate, el ar trebui să rămână în funcție până la sfârșitul războiului. Cu toate acestea, această încredere și acest sprijin nu sunt necondiționate, ci mai degrabă moderate”. El a subliniat că „este vorba de o cerere mult mai amplă de reînnoire a elitelor și de dorința de a vedea persoane noi în parlament, în guvern și în alte instituții ale statului”. Această perspectivă indică o distincție clară între sprijinul pentru Zelenski ca lider de război și dorința de o reîmprospătare politică odată ce conflictul se încheie.
Analizând în detaliu datele, studiul arată că printre cei care au încredere deplină în Zelenski, dar se așteaptă totuși ca acesta să fie înlocuit după război, procentul se ridică la 33%. Acest procent crește la 68% în rândul celor care tind să aibă încredere în el și ajunge la 97% în rândul celor care nu au deloc încredere în președinte. Această stratificare a opiniei publice demonstrează că chiar și o parte semnificativă a susținătorilor săi anticipează o schimbare la vârful statului.
Pe lângă schimbarea prezidențială, sondajul a reliefat și o cerere puternică pentru reorganizarea altor instituții cheie. Aproximativ 83% dintre ucraineni susțin o reorganizare a parlamentului după război, o creștere față de 69% în 2023. De asemenea, 74% susțin o reorganizare a guvernului, comparativ cu 47% în 2023. Aceste cifre indică o nemulțumire generală față de clasa politică actuală și o dorință de a vedea fețe noi și abordări proaspete în procesul de reconstrucție post-conflict.
Un alt aspect relevant al sondajului KIIS este scăderea proporției ucrainenilor care consideră justificată intervenția președintelui în activitatea parlamentului și a guvernului. Aceasta a scăzut la 52% față de 2022, sugerând o dorință de echilibrare a puterilor în stat și o revenire la normele democratice, pe măsură ce presiunea războiului ar putea diminua. Un sondaj recent al KIIS, realizat în luna mai 2026, a arătat că 61% dintre ucraineni au încredere în Volodimir Zelenski, un nivel care a rămas stabil în ciuda evoluțiilor recente din cadrul celui mai mare scandal de corupție din mandatul său. Cu toate acestea, un alt studiu din luna mai 2026 a indicat că doar 28% dintre respondenți doresc ca Zelenski să rămână președinte după încheierea războiului, în timp ce 16% consideră că acesta poate rămâne în politică într-un alt rol, consolidând ideea unei dorințe de reînnoire, dar nu neapărat de excludere totală a sa din viața publică.
Comparativ cu alte țări aflate în conflict prelungit, unde liderii de război tind să își consolideze puterea, cazul Ucrainei arată o maturitate democratică în care cetățenii disting între necesitatea unui lider puternic pe timp de criză și cerința de responsabilitate și reînnoire politică în perioadele de pace. Această tendință ar putea fi influențată și de aspirațiile Ucrainei de integrare europeană, unde standardele de bună guvernanță și alternanță la putere sunt esențiale. Paradoxal, războiul pornit de Rusia pentru a diminua influența occidentală a propulsat Ucraina în prim-planul Europei, consolidându-i parcursul democratic, chiar dacă acest lucru implică o evaluare critică a propriilor lideri.
De ce contează: Aceste sondaje sunt cruciale pentru înțelegerea dinamicii politice interne a Ucrainei și pentru planificarea post-război. Ele semnalează o presiune semnificativă din partea societății civile pentru reforme profunde și pentru o reînnoire a clasei politice, chiar și în contextul unui conflict armat. Pentru aliații internaționali, rezultatele subliniază importanța sprijinirii nu doar a efortului de război, ci și a proceselor democratice și a luptei anticorupție, elemente fundamentale pentru viitorul european al Ucrainei. Cererea de schimbare ar putea influența și deciziile strategice ale actualei conduceri, determinând-o să pregătească terenul pentru o tranziție politică ordonată și eficientă.
În concluzie, deși Volodimir Zelenski își menține un nivel de încredere respectabil pe parcursul războiului, așteptările cetățenilor ucraineni indică o direcție clară pentru perioada post-conflict: o reînnoire substanțială a elitei politice și o resetare a instituțiilor statului. Rămâne de văzut cum va gestiona președinția această cerere publică și ce măsuri vor fi luate pentru a asigura o tranziție lină și democratică, odată ce ostilitățile se vor încheia.
Întrebările legate de calendarul exact al alegerilor și de viitorul rol al lui Zelenski în politica ucraineană rămân deschise, dar sondajele oferă o imagine clară a dorinței de schimbare și de consolidare a democrației în Ucraina post-război.