Parc auto îmbătrânit și șomaj ridicat în rândul absolvenților
România, destinația reprezintă subiectul principal al acestui articol. România se confruntă cu două provocări structurale majore, care o plasează în coada clasamentelor europene: un parc auto cu o vârstă medie de 16,5 ani, al doilea cel mai vechi din Uniunea Europeană, și cea mai scăzută rată de angajare a absolvenților recenți, de doar 72,7%, conform datelor Eurostat și rapoartelor Asociației 2Celsius. Aceste realități subliniază o serie de deficiențe sistemice, de la politici publice ineficiente în domeniul mediului, până la o piață a muncii care nu absoarbe suficient forța de muncă tânără și calificată. Raul Cazan, președintele Asociației 2Celsius, a subliniat că „România are instrumentele legislative pentru a acționa în cadrul pieței unice. O taxă nediscriminatorie, bazată pe emisii reale și aplicată uniform tuturor vehiculelor indiferent de proveniență, este nu doar fezabilă, ci și urgentă.”
Problema parcului auto îmbătrânit este reliefată de faptul că, anual, sute de mii de mașini second-hand vechi și poluante sunt înmatriculate în țară. Raportul dintre vehiculele second-hand importate și cele noi achiziționate este de 3 la 1, iar aproape jumătate din mașinile înmatriculate în 2024 nu respectau normele de poluare superioare Euro 4, potrivit Asociației 2Celsius. Această situație transformă România într-o destinație finală pentru vehiculele uzate din statele vestice, relocalizând emisiile poluante în interiorul pieței unice europene și impunând costuri semnificative de sănătate publică și de mediu cetățenilor români.
Asociația 2Celsius a identificat trei probleme structurale majore care contribuie la această situație. În primul rând, lipsa unor taxe de mediu eficiente. Taxa de poluare, eliminată în 2017 din cauza incompatibilității cu dreptul UE, nu a fost înlocuită cu un mecanism echivalent, nediscriminatoriu, care să coreleze taxa de înmatriculare cu emisiile reale ale vehiculelor. În al doilea rând, verificările tehnice la import sunt insuficiente. Procedura actuală de inspecție nu include teste reale de emisii la țeava de eșapament și nu verifică integritatea sistemelor de control al poluanților (catalizator, filtru de particule). În cele din urmă, absența datelor complete împiedică fundamentarea unor politici publice eficiente, deoarece statul român nu colectează sistematic informații despre mărcile, modelele, vechimea și emisiile testate ale vehiculelor second-hand importate.
Pentru a remedia aceste deficiențe, raportul 2Celsius propune înființarea unei taxe de mediu dinamice, bazate pe emisiile reale (NOx și CO₂ în g/km), cu penalizări semnificative pentru vehiculele diesel sub standardul Euro 6. De asemenea, sunt sugerate inspecții fizice riguroase la punctul de intrare în țară, realizate de Registrul Auto Român (RAR), și impunerea unui standard minim obligatoriu pentru vehiculele importate, cu implementare graduală: cel puțin Euro 6 pentru diesel și Euro 4 pentru benzină până în 2027, însoțite de un calendar clar de tranziție. Aceste măsuri ar putea alinia România la practicile europene și ar reduce semnificativ poluarea.
Pe de altă parte, piața muncii din România se luptă să integreze tinerii absolvenți. Cu o rată de ocupare de 72,7% pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani care și-au finalizat recent studiile, țara noastră se află pe ultimul loc în UE. Această cifră este semnificativ sub media europeană și plasează România alături de Grecia (62,4%) și Italia (71,8%) la coada clasamentului. În contrast, Malta (91%), Germania (90,6%) și Țările de Jos (90,1%) înregistrează cele mai mari rate de ocupare a absolvenților recenți. Datele Eurostat din 2025, citate de Mediafax, arată o creștere a ratei de ocupare a absolvenților cu studii superioare la 87%, cu aproape 10 puncte procentuale mai mare decât cea a celor cu studii medii (77,2%). Deși rata generală de ocupare a absolvenților a crescut cu 7,5 puncte procentuale în ultimii 11 ani, decalajul față de media UE persistă, mai ales în contextul în care rata din 2024 era de 82,3%, în scădere față de cifrele actuale.
Un alt aspect relevant este disparitatea de gen pe piața muncii. Bărbații își găsesc mai ușor de lucru decât femeile, rata de ocupare fiind de 84,4% pentru bărbați și de 81,5% pentru femei la nivelul UE. În România, această discrepanță este și mai pronunțată, cu o rată de ocupare de 74,9% pentru bărbați și de 70,3% pentru femei, plasând țara printre cele cu cele mai scăzute niveluri. Cehia (92,4%), Țările de Jos (92,1%) și Germania (92%) înregistrează cele mai ridicate rate de ocupare pentru bărbați, în timp ce Malta (90,5%), Germania (89%) și Austria (88,8%) conduc în rândul femeilor. În 18 state membre UE, rata de ocupare a proaspăt absolvenților a fost mai mare pentru bărbați decât pentru femei, o tendință generală care se reflectă și în România.
De ce contează Aceste două situații, parcul auto îmbătrânit și dificultatea integrării tinerilor absolvenți pe piața muncii, au implicații profunde pentru România. Poluarea generată de mașinile vechi afectează sănătatea publică și mediul, generând costuri sociale și economice considerabile. Pe de altă parte, o rată scăzută de angajare a tinerilor duce la subutilizarea potențialului uman, la exodul creierelor și la o dependență crescută de sistemele sociale. Investiția în educație devine mai puțin atractivă dacă nu este urmată de oportunități profesionale, perpetuând un cerc vicios de stagnare economică și socială. Abordarea acestor probleme este crucială pentru dezvoltarea durabilă a României și pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor săi.
Pe termen scurt, implementarea unei taxe de mediu eficiente și a unor inspecții tehnice riguroase pentru vehiculele importate ar putea reduce semnificativ poluarea și ar descuraja importul de mașini vechi. Pe termen lung, este necesară o strategie coerentă de adaptare a sistemului de învățământ la cerințele pieței muncii, încurajarea antreprenoriatului și dezvoltarea unor programe de stagii și ucenicie, pentru a facilita tranziția tinerilor de la studii la un loc de muncă. De asemenea, este imperativă reducerea decalajului de gen în ocuparea forței de muncă prin politici active de sprijinire a femeilor absolvente. Fără o abordare integrată, România riscă să rămână în urmă la nivel european, atât din punct de vedere economic, cât și social și de mediu.
Rămâne de văzut dacă autoritățile române vor adopta măsurile necesare pentru a inversa aceste tendințe negative și a crea un viitor mai prosper pentru cetățenii săi.