CNAIR a desemnat proiectantul pentru Podul Giurgiu-Ruse 2

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat miercuri, 17 iunie 2026, desemnarea firmei Egis Romania S.A. pentru elaborarea studiului de fezabilitate al celui de-al doilea pod transfrontalier Giurgiu-Ruse. Contractul, în valoare de 50,04 milioane de lei fără TVA, vine ca un răspuns concret al autorităților române la îngrijorările exprimate recent de președinta Bulgariei, Iliana Iotova, privind stagnarea proiectului.

Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a declarat că proiectantul va avea la dispoziție 23 de luni de la semnarea contractului pentru finalizarea studiului de fezabilitate. „Podul Giurgiu-Ruse 2 va avea caracter dual, civil și militar, și va asigura conexiunea dintre România și Bulgaria atât pentru transportul rutier, cât și pentru cel feroviar”, a precizat Pistol. Această specificație subliniază importanța strategică a infrastructurii în contextul securității regionale.

Contractul este finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin programul CEF2 (Mecanismul pentru Interconectarea Europei) – Componenta Mobilitate Militară, un aspect crucial care evidențiază angajamentul UE pentru consolidarea infrastructurii de apărare și transport în regiune. Semnarea efectivă a contractului este prevăzută pentru sfârșitul lunii iunie, după expirarea termenului de 10 zile pentru eventuale contestații.

Anunțul CNAIR survine la scurt timp după ce, pe 8 iunie 2026, președinta Bulgariei, Iliana Iotova, și-a exprimat public îngrijorarea majoră cu privire la lipsa de progres în realizarea acestui pod. Potrivit publicației bulgare Dunav Most, Iotova a criticat deschis lentoarea părții române, afirmând că nu poate explica „ani de zile, în diverse roluri, de ce colegii noștri români continuă să aibă rezerve cu privire la construcția acestui pod”.

Din perspectiva bulgară, Podul Giurgiu-Ruse 2 este denumit „al treilea pod peste Dunăre”, făcând referire la cele două structuri existente: Giurgiu-Ruse 1 și Calafat-Vidin. Președinta Iotova a subliniat că întârzierea proiectului afectează grav conectivitatea în Europa de Sud-Est, o regiune în care securitatea Mării Negre impune măsuri rapide de infrastructură. Această perspectivă comună, deși cu accente diferite, arată o aliniere a intereselor celor două țări în privința necesității infrastructurii.

Lipsa progresului în realizarea acestui obiectiv strategic condamnă orașul Ruse la cozi interminabile de TIR-uri, a adăugat Iotova, iar poliția rutieră locală este nevoită să gestioneze zilnic un flux masiv de vehicule grele. Această situație generează presiuni economice și sociale semnificative asupra comunităților locale de pe ambele maluri ale Dunării, cu impact direct asupra mediului și calității vieții cetățenilor. Potrivit datelor Eurostat din 2024, România și Bulgaria se numără printre statele membre UE cu cea mai slabă densitate de autostrăzi și căi ferate moderne, în special în zonele transfrontaliere.

Președinta Bulgariei a cerut ca această problemă să fie abordată urgent la cel mai înalt nivel politic între Sofia și București, având în vedere importanța strategică a unei astfel de infrastructuri. Ea a reiterat că Balcanii continuă să fie slab conectați, fie pe mare, pe uscat sau pe calea ferată, și a cerut mobilizarea autorităților pentru realizarea urgentă a axei Sud-Nord. Această axă este vitală nu doar pentru comerțul bilateral, ci și pentru fluidizarea rutelor de transport europene, în special Coridorul Pan-European IV, care leagă Europa Centrală de Balcani și Turcia.

Contextul regional, marcat de războiul din Ucraina și de tensiunile geopolitice din Marea Neagră, amplifică urgența dezvoltării infrastructurii duale, capabile să susțină atât nevoile economice, cât și pe cele de securitate. Un studiu al Băncii Mondiale din 2023 indica faptul că blocajele de la frontierele terestre ale României și Bulgariei generează pierderi economice anuale de sute de milioane de euro, prin timpii de așteptare prelungiți și costurile logistice crescute.

De ce contează Construcția Podului Giurgiu-Ruse 2 este esențială pentru fluidizarea traficului rutier și feroviar dintre România și Bulgaria, reducând blocajele actuale care afectează comerțul și turismul. Proiectul va stimula dezvoltarea economică regională, va facilita mobilitatea militară în cadrul NATO și va contribui la o mai bună integrare a Balcanilor în rețeaua europeană de transport. De asemenea, reprezintă un angajament ferm al României de a răspunde solicitărilor partenerilor săi europeni și de a debloca proiecte de infrastructură strategice, cu impact direct asupra calității vieții cetățenilor din ambele țări.

Desemnarea proiectantului reprezintă un prim pas concret, dar provocările rămân. Finalizarea studiului de fezabilitate în termenul stabilit de 23 de luni va fi crucială, la fel și obținerea tuturor avizelor necesare și demararea ulterioară a licitației pentru execuția lucrărilor. Capacitatea autorităților române și bulgare de a colabora eficient și de a depăși eventualele obstacole birocratice va determina succesul acestui proiect vital.

Se anticipează că dialogul la nivel înalt, solicitat de președinta Iotova, va continua să monitorizeze progresul și să asigure prioritizarea acestui obiectiv strategic pentru ambele state și pentru întreaga regiune a Europei de Sud-Est.