Contrast economic: investiții cresc, prețuri explodează
România, avans reprezintă subiectul principal al acestui articol. România a înregistrat în 2025 cel mai puternic avans procentual al fluxului de investiții străine directe (ISD) din regiunea Europei Centrale, de Est și de Sud-Est (CESEE), depășind 40%, potrivit unui raport al Institutului de Studii Economice Internaționale din Viena, citat de Risco.ro. Această creștere notabilă survine într-un context regional de scădere generală a ISD, marcată de o economie globală fragmentată, costuri crescute ale forței de muncă și o primă de securitate sporită, asociată cu invazia Rusiei în Ucraina.
Contrar acestei performanțe pozitive în atragerea investițiilor, România s-a confruntat în mai 2026 cu o situație macroeconomică internă dificilă, înregistrând, alături de Cipru, cea mai puternică inflație lunară din Uniunea Europeană. Rata lunară a inflației în România a atins 0,7%, în timp ce inflația anuală, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a fost de 9,7%, cea mai ridicată din UE. Această discrepanță între succesul investițional și presiunile inflaționiste subliniază complexitatea provocărilor economice cu care se confruntă țara.
Conform datelor Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene, citate de Risco.ro, rata anuală a inflației în zona euro a fost de 3,2% în mai 2026, în creștere față de 3,0% în aprilie 2026. La nivelul întregii Uniuni Europene, inflația anuală a atins 3,3% în mai 2026. În timp ce media europeană a înregistrat o creștere lunară de 0,1 puncte procentuale, avansul din România a fost superior, de 0,2 puncte procentuale, inflația anuală fiind de 9,5% în aprilie 2026. Cele mai scăzute rate anuale ale inflației în mai 2026 au fost înregistrate în Suedia (1,1%), Danemarca și Cehia (ambele cu 1,8%).
Pe de altă parte, în ceea ce privește ISD, după 2022 a avut loc o reducere continuă a volumului investițiilor în regiunea CESEE, iar anunțurile privind proiectele greenfield au scăzut din nou în 2025. China a depășit Germania ca principală sursă de noi investiții de capital greenfield în regiune. Cu toate acestea, studiul Institutului de Studii Economice Internaționale din Viena arată că, deși sosesc mai puține investiții noi mari, firmele străine deja prezente în Europa Centrală și de Est rămân în mare parte pe loc, reinvestind profiturile și contribuind la creștere. Această tendință sugerează că regiunea ar putea intra într-o nouă fază de dezvoltare, în care profitul reinvestit și extinderea firmelor existente devin mai importante decât noile intrări de ISD.
România a fost o surpriză pozitivă în acest peisaj regional, demonstrând o creștere a fluxurilor de ISD de 45% în 2025 față de anul precedent. Această performanță plasează țara noastră în fruntea clasamentului regional, alături de Bulgaria (32%), Slovenia (19%) și Polonia (10%), toate înregistrând creșteri pozitive de două cifre. În ciuda situației macroeconomice considerate precare, investitorii par să fi privit dincolo de dificultățile pe termen scurt, concentrându-se pe potențialul de creștere pe termen lung. România a ajuns aproape din urmă Cehia în ceea ce privește valoarea intrărilor de ISD, consolidându-și poziția ca una dintre destinațiile cheie de investiții în CESEE. În contrast, alte țări precum Estonia, Letonia și Slovacia au înregistrat contracții semnificative ale fluxurilor de ISD, de 95%, 83% și, respectiv, 79%.
Analiza cauzelor inflației în România și UE arată că, în mai 2026, serviciile (+1,61 puncte procentuale), energia (+0,98 puncte procentuale), alimentele, alcoolul și tutunul (+0,36 puncte procentuale) și bunurile industriale neenergetice (+0,23 puncte procentuale) au contribuit pozitiv la rata anuală a inflației în zona euro. În România, inflația a rămas la un nivel îngrijorător de aproape 10%, mult peste ținta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru zona euro. Această diferență semnificativă indică presiuni inflaționiste interne persistente, care pot fi exacerbate de factori externi, cum ar fi tensiunile internaționale menționate în contextul inflației din zona euro. De remarcat este și faptul că, în mai 2026, șase țări din UE – Belgia, Irlanda, Luxemburg, Germania, Polonia și Lituania – au raportat scăderi de prețuri față de luna precedentă, subliniind divergența economică din blocul comunitar.
De ce contează
Această analiză duală a economiei românești este crucială pentru înțelegerea direcțiilor viitoare. Creșterea substanțială a ISD în 2025 semnalează o încredere a investitorilor străini în potențialul de dezvoltare pe termen lung al României, în ciuda contextului regional dificil. Aceasta poate genera locuri de muncă, transfer de tehnologie și creștere economică. Pe de altă parte, inflația persistent ridicată și cea mai mare rată lunară din UE în mai 2026 erodează puterea de cumpărare a cetățenilor, afectează stabilitatea economică și poate descuraja investițiile interne. Echilibrarea acestor tendințe este esențială pentru prosperitatea României.
În contextul regional, cheltuielile pentru apărare depășesc acum fluxurile de ISD ca procent din PIB în țări precum Polonia, subliniind o schimbare a priorităților economice și de securitate în CESEE. Pentru România, menținerea ritmului atragerii de ISD, concomitent cu gestionarea eficientă a inflației, va fi o provocare majoră. Banca Națională a României (BNR) și Guvernul României vor trebui să implementeze politici monetare și fiscale prudente pentru a stabiliza prețurile, fără a sufoca creșterea economică generată de investițiile străine.
Evoluțiile viitoare vor depinde în mare măsură de capacitatea autorităților de a naviga prin aceste ape economice complexe și de a oferi un mediu de afaceri predictibil și stabil.