Între toleranță socială și riscuri medicale ignorate
România se află într-o situație paradoxală în ceea ce privește percepția și abordarea obezității. Deși suntem una dintre cele mai tolerante națiuni față de persoanele cu greutate în exces, un procent alarmant de mare dintre români ignoră natura medicală a obezității, considerând-o o problemă exclusiv legată de stilul de viață. Această discrepanță este evidențiată de studiile recente și de inițiativele care încearcă să schimbe paradigma la nivel național.
Pentru a aduce claritate și sprijin concret, compania Lilly România a lansat Caravana medicală „Obezitatea este o boală”, un proiect de amploare ce oferă evaluări gratuite ale compoziției corporale. După etapele de succes din București, Cluj-Napoca și Timișoara, unde peste 100 de persoane au fost evaluate zilnic, caravana continuă la Iași până pe 23 iunie. Succesul acestei inițiative subliniază atât interesul crescut al românilor pentru sănătatea lor, cât și nevoia urgentă de acces la specialiști, potrivit organizatorilor.
Datele Societății Române de Chirurgie Metabolică sunt îngrijorătoare, indicând că mai puțin de 4 din 10 români au o greutate sănătoasă, restul confruntându-se cu supraponderabilitatea sau obezitatea. Un studiu Ipsos realizat între decembrie 2025 și ianuarie 2026, la care au participat 1.000 de adulți români, scoate la iveală o statistică neliniștitoare: 79% dintre românii care trăiesc cu obezitate sunt convinși că afecțiunea lor poate fi prevenită exclusiv prin alegerea stilului de viață. Acesta este cel mai mare procent înregistrat dintre cele 14 țări analizate, ilustrând o profundă lipsă de înțelegere a complexității bolii.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește obezitatea ca o boală cronică și recidivantă, subliniind că, dincolo de voință, intervin mecanisme biologice complexe care duc la rezistență biologică, făcând procesul de slăbire dificil fără ajutor specializat. Această perspectivă medicală contrastează puternic cu percepția publică din România, unde stigmatizarea, deși mai redusă decât în alte țări (doar 17% dintre români se simt stigmatizați din cauza greutății), nu încurajează neapărat căutarea ajutorului medical.
Într-un podcast dedicat, Lucian Mîndruță i-a invitat la o discuție deschisă pe Prof. Univ. Dr. Bogdan Timar, Decanul Facultății de Medicină din Timișoara, și pe Dr. Attila Fejer, director general România, Bulgaria și Regiunea Adriatică la Eli Lilly and Company. Aceștia au explorat rolul crucial al medicului în era noilor terapii, explicând de ce obezitatea necesită un management medical personalizat, capabil să îmbunătățească radical calitatea vieții și să prevină cele peste 200 de complicații asociate.
Dr. Attila Fejer a subliniat importanța unei abordări holistice a sănătății: „Trebuie să înțelegem că obezitatea afectează starea generală de sănătate. Cel mai des vorbim de complicațiile cardiovasculare, dar în același timp vorbim și despre afecțiuni hepatice, afecțiuni metabolice și de artroze. Obezitatea ne arată cât de important este să privim sănătatea ca pe un echilibru construit în timp și să acceptăm că sprijinul medical specializat este o parte esențială a unui parcurs responsabil și eficient pentru o viață mai bună”. Această declarație evidențiază necesitatea unei schimbări de mentalitate, de la o abordare bazată pe voință individuală la una medicală, bazată pe dovezi.
Statisticile Atlasului Obezității 2025 sunt alarmante, indicând că 70% dintre adulții din România au un indice de masă corporală (IMC) ridicat. Proiecțiile pentru 2030 sunt și mai sumbre, estimând că aproape 11 milioane de români vor fi supraponderali sau obezi. Această tendință plasează România printre țările europene cu o creștere rapidă a prevalenței obezității, conform datelor Eurostat din 2022, care arătau deja un procent de 22,5% din populația adultă europeană ca fiind obeză, cu o creștere constantă în ultimii ani. În acest context, cele peste 4.000 de evaluări ale compoziției corporale realizate deja în cadrul Caravanei Lilly reprezintă mai mult decât simple cifre; ele sunt primii pași spre o schimbare de paradigmă și o conștientizare necesară.
Studiul Ipsos, deși valoros pentru analiza percepțiilor, a fost realizat online și pe un eșantion mai urban, mai educat și/sau mai prosper decât populația generală, reflectând, prin urmare, opiniile unui segment mai „conectat” al populației. Clasificarea respondenților s-a bazat pe înălțimea și greutatea auto-raportate, iar ratele de prevalență a obezității din eșantion nu trebuie considerate statistici epidemiologice oficiale, ci mai degrabă un indicator al percepțiilor comparative. Această metodologie, deși utilă, subliniază necesitatea unor studii naționale reprezentative pentru a obține o imagine completă a situației din România. Spre deosebire de alte țări europene unde programele naționale de prevenție și management al obezității sunt bine structurate, în România, un astfel de cadru este încă în dezvoltare, lăsând o mare parte a populației fără acces la informații și servicii medicale adecvate.
Primul pas spre sănătate este înțelegerea faptului că obezitatea este o provocare medicală ce merită tratată cu aceeași rigoare ca orice altă boală cronică, iar totul trebuie să înceapă cu o discuție cu un specialist. Această realitate contrazice percepția dominantă în România, unde mulți încă văd obezitatea ca o lipsă de voință sau o problemă estetică, nu ca o afecțiune cu implicații grave asupra sănătății pe termen lung. Fără o recunoaștere oficială și o integrare adecvată în sistemul de sănătate, gestionarea obezității rămâne o provocare majoră.
De ce contează Acest paradox românesc – de la toleranță socială la ignoranță medicală – are implicații profunde asupra sănătății publice și a sistemului de sănătate. Ignorarea obezității ca boală cronică duce la diagnosticarea tardivă și la o creștere exponențială a incidenței bolilor asociate, precum diabetul de tip 2, afecțiunile cardiovasculare și anumite tipuri de cancer. Costurile sociale și economice ale gestionării acestor complicații sunt enorme, punând o presiune suplimentară pe un sistem medical deja subfinanțat. Schimbarea percepției și recunoașterea obezității ca boală necesită eforturi concertate din partea autorităților, a medicilor și a publicului larg, pentru a asigura un viitor mai sănătos pentru români.
În concluzie, deși inițiative precum Caravana medicală „Obezitatea este o boală” reprezintă un pas important, drumul spre o înțelegere corectă și o gestionare eficientă a obezității în România este lung. Este esențial ca autoritățile sanitare să preia aceste date și să elaboreze strategii naționale de sănătate publică care să includă campanii de conștientizare, programe de prevenție și acces facil la tratamente specializate. Fără o intervenție sistemică, proiecțiile Atlasului Obezității 2025 și 2030 riscă să devină o realitate sumbră, cu milioane de români confruntându-se cu complicații grave de sănătate. Discuțiile cu specialiștii, sprijinul medical și o educație continuă a publicului sunt fundamentale pentru a transforma această provocare într-o oportunitate de îmbunătățire a calității vieții la nivel național.
Rămâne de văzut dacă mesajul că „obezitatea este o boală” va reuși să penetreze suficient de adânc în conștiința colectivă pentru a genera schimbările necesare.