Șase persoane reținute, una arestată în lipsă
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Timișoara desfășoară cercetări ample într-un dosar de evaziune fiscală de proporții, estimată la peste 50 de milioane de lei, vizând activități de curierat și livrare de comenzi prin platforme online. Conform unui comunicat al DNA din 16 iunie 2026, au fost efectuate descinderi la locuințele unor persoane fizice și la sediile mai multor societăți comerciale, iar la 17 iunie 2026, șase persoane au fost reținute, trei dintre acestea fiind propuse pentru arestare preventivă.
Potrivit informațiilor furnizate de DNA, acuzațiile vizează fapte săvârșite în perioada 2023 – prezent. Printre inculpații reținuți pentru 24 de ore se numără M.D.D. și B.F., administratori ai mai multor societăți comerciale, acuzați de evaziune fiscală în formă continuată. De asemenea, M.F.A., L.R.A. și P.G.S., persoane fizice, sunt cercetate pentru complicitate la evaziune fiscală. Un rol cheie l-a avut și B.V., contabilă și persoană desemnată cu transmiterea declarațiilor fiscale, acuzată de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată. La data de 17 iunie 2026, inculpații M.D.D., M.F.A. și P.G.S. au fost prezentați Tribunalului Timiș cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, conform surselor judiciare citate de presă.
Un aspect notabil al cazului este punerea în mișcare a acțiunii penale și față de inculpatul L.A.C., administrator al mai multor societăți, acuzat de evaziune fiscală în formă continuată. Acesta urma să fie prezentat Tribunalului Timiș la data de 18 iunie 2026 cu propunere de arestare preventivă în lipsă pentru 30 de zile, având în vedere că se sustrage urmăririi penale. Acesta este considerat de procurori beneficiarul real al întregului mecanism infracțional, controlând societățile împreună cu ceilalți inculpați.
Modus operandi, așa cum a fost descris de procurori, implica înregistrarea în contabilitate a unor facturi fictive, provenite de la societăți de tip „fantomă”, pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale. O altă metodă de evaziune a constat în ascunderea sursei impozabile prin neînregistrarea și nedeclararea curierilor la organele competente. Această practică, identificată pe parcursul anilor 2023-2026, a implicat mii de persoane care au prestat servicii de curierat fără un raport de muncă legal, evitându-se astfel plata contribuțiilor salariale și a contribuției asiguratorii pentru muncă. Prejudiciul total adus bugetului de stat depășește 50.000.000 de lei, sumă ce include TVA, impozite și contribuții cu reținere la sursă.
Investigația a relevat că, începând cu anul 2023, inculpații ar fi înființat zeci de societăți comerciale specializate în livrarea de produse alimentare prin platforme online. Aceste firme erau inițial înregistrate pe numele unor persoane din cercul apropiat al inculpatului L.A.C., care deschideau conturi bancare și configurau aplicațiile de plată. Ulterior, părțile sociale ale acestor societăți erau cesionate către persoane aflate în situații materiale precare sau fără bunuri de valoare, pentru a îngreuna recuperarea prejudiciului. Această strategie este des întâlnită în cazurile de evaziune fiscală complexe, unde se încearcă diluarea responsabilității și ascunderea beneficiarilor reali.
Încasările obținute din activitatea de livrare erau transferate printr-un circuit complex de societăți de tranzit, ajungând în cele din urmă la firme de tip „fantomă”, unde obligațiile fiscale erau practic anulate. Contabila B.V. ar fi facilitat introducerea facturilor fictive în contabilitatea beneficiarilor finali. Plățile către curieri erau efectuate prin transferuri bancare din conturile unor persoane fizice apropiate lui L.A.C., disimulate sub explicații false, precum „restituire împrumut”, pentru a ascunde natura reală a tranzacțiilor. Această metodă de plată în numerar, evită sistemul bancar oficial și controalele fiscale.
Procurorii au evidențiat că inculpații efectuau retrageri succesive de numerar de la bancomate, în sume de până la 10.000 lei zilnic pentru fiecare card, ajungând la echivalentul a aproximativ 20.000 euro pe zi. Spre exemplu, dintr-un eșantion de nouă societăți controlate, într-un interval de 21 de zile, a fost retrasă suma totală de 1.337.449 lei prin 286 de operațiuni. În timpul perchezițiilor, au fost descoperite sume considerabile de bani – 351.000 lei și 37.050 euro – zeci de carduri bancare și două mașini de numărat bani, toate fiind ridicate pentru a fi instituit sechestru asigurător. De asemenea, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra conturilor bancare și bunurilor imobile ale inculpaților și societăților implicate, în vederea recuperării prejudiciului.
Cazul demonstrează o schemă elaborată de evaziune fiscală, care exploatează dinamica rapidă a sectorului de curierat și complexitatea platformelor online. Similar, în alte țări europene, autoritățile fiscale se confruntă cu provocări semnificative în monitorizarea veniturilor generate prin intermediul economiei gig, unde forța de muncă este adesea informală sau subdeclarată. În România, legislația fiscală, deși a fost consolidată prin Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, încă prezintă vulnerabilități care permit astfel de practici, mai ales în sectoarele nou-apărute. Sprijinul în acest dosar a venit din partea Direcției Generale Antifraudă Fiscală, Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și a brigăzilor de operațiuni speciale și combatere a criminalității organizate din mai multe județe, subliniind amploarea colaborării interinstituționale necesare pentru destructurarea unor astfel de rețele.
De ce contează
Acest caz de evaziune fiscală masivă în domeniul curieratului are implicații semnificative pentru economia românească și pentru cetățeni. Prejudiciul de peste 50 de milioane de lei reprezintă fonduri care ar fi putut fi direcționate către servicii publice esențiale, precum sănătate, educație sau infrastructură. Mai mult, utilizarea masivă a muncii la negru, cu mii de curieri nedeclarați, subminează piața muncii, afectează drepturile angajaților și creează concurență neloială pentru firmele care respectă legea. Desfășurarea unei astfel de rețele infracționale, care implică zeci de societăți „fantomă” și circuite financiare complexe, indică o vulnerabilitate a sistemului fiscal și necesitatea unor controale mai riguroase în sectoarele în plină dezvoltare, cum este cel al livrărilor online.
Ancheta este în desfășurare și vizează și alte persoane fizice și juridice, sugerând că rețeaua ar putea fi mult mai extinsă. Urmează ca Tribunalul Timiș să se pronunțe cu privire la propunerile de arestare preventivă, iar ulterior, procesul penal va continua cu administrarea de noi probe. Acest caz ar putea servi drept un precedent important pentru combaterea evaziunii fiscale în economia digitală și ar putea determina autoritățile să intensifice verificările în rândul platformelor online și al partenerilor lor de livrare.
Rămâne de văzut dacă măsurile de recuperare a prejudiciului vor fi eficiente și dacă legislația existentă va fi adaptată pentru a preveni pe viitor astfel de scheme complexe de fraudă fiscală.