Patru polițiști rutieri din București, acuzați de mită și abuz

Patru agenți de poliție din cadrul Brigăzii Rutiere a Capitalei sunt sub investigația Parchetului de pe lângă Tribunalul București, acuzați de luare de mită și abuz în serviciu. Aceștia sunt suspectați că, pe parcursul unei perioade extinse, între iulie 2021 și decembrie 2025, au solicitat și, în majoritatea cazurilor, au primit sume de bani sau alte beneficii de la șoferi opriți în trafic, în schimbul neaplicării sancțiunilor legale pentru abateri rutiere. Potrivit Agerpres, procurorii subliniază că faptele au variat de la neaplicarea amenzilor până la evitarea sancțiunilor complementare grave, precum suspendarea permisului de conducere.

Procurorii au detaliat că, în numeroase situații, șoferii au scăpat de amenzi sau de măsuri precum reținerea permisului, suspendarea dreptului de a conduce sau aplicarea punctelor de penalizare, aspecte ce constituie infracțiuni de luare de mită. Mai mult, au existat și cazuri în care, chiar și fără a pretinde sau primi foloase materiale, polițiștii nu au aplicat sancțiunile prevăzute de lege, ceea ce a dus la reținerea infracțiunii de abuz în serviciu distinct pentru aceste fapte. Această distincție este crucială, arătând o gamă largă de încălcări ale legii.

Situația fiecărui inculpat este specifică, reflectând diverse grade de implicare și tipuri de infracțiuni. Un polițist în vârstă de 39 de ani este cercetat pentru șapte infracțiuni de luare de mită și cinci de abuz în serviciu, comise în perioada iulie 2021 – decembrie 2025. Sumele pretinse și primite variau între 30 de lei și 3.000 de lei. În schimb, acesta fie nu aplica nicio sancțiune, fie aplica un avertisment în loc de amendă, fie nu impunea sancțiuni complementare pentru abateri grave precum nerespectarea culorii roșii a semaforului, încălcarea marcajului continuu sau depășirea vitezei legale.

Un alt agent, în vârstă de 28 de ani, este acuzat de două infracțiuni de luare de mită și două de abuz în serviciu, comise în decembrie 2025, în colaborare cu primul polițist. Acesta ar fi primit, prin intermediul colegului său, sume de 3.000 de lei și 200 de lei, de la șoferi prinși cu încălcarea marcajului continuu și depășirea vitezei, fără ca vreo sancțiune să fie aplicată. Un al treilea agent, tot de 28 de ani, este cercetat pentru o infracțiune de luare de mită și trei de abuz în serviciu, comise în noiembrie-decembrie 2025. Acesta ar fi acceptat promisiunea unor foloase de natură medicală de la o șoferiță, în schimbul neaplicării suspendării permisului. De asemenea, în noiembrie 2025, în două situații separate, el nu a aplicat sancțiunile legale pentru nerespectarea semaforului roșu și comportament agresiv în trafic.

În cele din urmă, un polițist de 49 de ani este cercetat pentru două infracțiuni de abuz în serviciu, comise în noiembrie 2025. În aceste cazuri, fără a pretinde sau primi bani, el nu a aplicat amenzile contravenționale și suspendarea dreptului de a conduce pentru șoferi implicați în comportament agresiv și nerespectarea semaforului roșu. Este de remarcat că, în acest caz, nu a fost reținută infracțiunea de luare de mită, ci doar cea de abuz în serviciu, conform informațiilor Parchetului. Doi dintre agenții implicați au fost plasați sub control judiciar, în timp ce ceilalți doi nu au primit măsuri preventive.

Acest caz nu este izolat în peisajul românesc. Corupția în rândul forțelor de ordine, deși în scădere conform unor rapoarte recente ale Direcției Generale Anticorupție (DGA) din 2023, rămâne o problemă persistentă. Spre exemplu, un studiu al Transparency International din 2022 indica faptul că România se situa încă sub media europeană în percepția publică a corupției, cu aproximativ 30% dintre cetățeni considerând că fenomenul este răspândit în instituțiile publice. Un incident similar a avut loc în 2020, când mai mulți polițiști de la Rutieră din Argeș au fost arestați pentru fapte de corupție, sumele implicate fiind, de asemenea, relativ mici, dar frecvente, consolidând percepția unei corupții sistemice la nivel local. Acest fenomen subminează încrederea publicului în instituțiile statului și afectează grav imaginea României la nivel european, unde normele de integritate sunt strict monitorizate prin mecanisme precum MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare), deși acesta a fost ridicat recent.

De ce contează

Acest caz este emblematic pentru lupta continuă împotriva corupției la nivel local și subliniază vulnerabilitatea sistemului de aplicare a legii. Încrederea publicului în instituțiile statului este erodată atunci când agenții însărcinați cu respectarea legii sunt percepuți ca fiind coruptibili. Faptele, chiar și pentru sume mici, demonstrează o problemă sistemică ce afectează siguranța rutieră și echitatea. Combaterea acestor practici este esențială pentru a asigura un mediu de trafic sigur și pentru a restabili integritatea forțelor de ordine, un pas crucial pentru o guvernare transparentă și responsabilă în România.

Ancheta va continua pentru a stabili cu exactitate toate faptele și responsabilitățile. Procurorii vor trebui să adune probe suplimentare pentru a susține acuzațiile în instanță, în special în contextul în care doi dintre agenți nu au primit măsuri preventive. Este de așteptat ca Brigada Rutieră a Capitalei să demareze, la rândul său, o anchetă internă și să ia măsuri disciplinare, independent de rezultatul procesului penal. De asemenea, un aspect important va fi analiza modului în care au fost posibile aceste fapte pe o perioadă atât de lungă (2021-2025) și ce măsuri preventive vor fi implementate pentru a evita repetarea unor situații similare.

Rămâne de văzut dacă vor ieși la iveală și alte cazuri similare sau dacă acest dosar va servi drept un semnal de alarmă pentru întreg sistemul.