Acuzații de corupție și abuz în serviciu la Brigada Rutieră
Patru agenți de poliție din cadrul Brigăzii Rutiere a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București sunt cercetați de Parchetul de pe lângă Tribunalul București (PTB) pentru fapte de luare de mită și abuz în serviciu, comise în perioada iulie 2021 – decembrie 2025. Decizia instanței, pronunțată miercuri, 17 iunie 2026, plasează toți inculpații sub control judiciar, o măsură ce poate fi contestată de procurori la Curtea de Apel București. „Din probele administrate a rezultat că, în perioada iulie 2021-decembrie 2025, inculpații, în calitate de agenți de poliție rutieră, au pretins și, în majoritatea cazurilor, au primit de la conducători auto opriți în trafic sume de bani sau alte foloase pentru a nu constata ori sancționa abaterile rutiere săvârșite de aceștia”, se arată în comunicatul oficial al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, citat de surse judiciare.
Inițial, informațiile preliminare indicau trei polițiști implicați, însă Parchetul a clarificat ulterior că este vorba despre patru agenți. Anchetatorii, coordonați de PTB și ajutați de polițiștii Direcției Generale Anticorupție (DGA), susțin că agenții ar fi pretins și primit sume de bani sau alte foloase de la șoferi pentru a evita aplicarea sancțiunilor contravenționale sau a măsurilor complementare, cum ar fi suspendarea permisului de conducere sau reținerea acestuia. Sumele identificate în dosar variază între 30 și 3.000 de lei, conform Digi24. HotNews.ro menționează că sumele pretinse de la șoferi au variat între 200 de lei și 3000 de lei.
Pe lângă faptele de luare de mită, polițiștii sunt acuzați și de abuz în serviciu. În unele situații, aceștia nu ar fi aplicat deloc sancțiunile legale, fără a exista probe privind primirea de foloase, aceste fapte fiind încadrate distinct ca abuz în serviciu. Potrivit surselor citate, agenții ar fi încălcat în mod repetat obligația legală de a întocmi procese-verbale de contravenție în cazurile în care șoferii încălcau legislația rutieră, oferind „protecție” în schimbul unor sume de bani. De asemenea, anchetatorii susțin că, în unele cazuri, polițiștii ar fi exercitat presiuni asupra conducătorilor auto, inducându-le teama că vor fi sancționați sau că își vor pierde permisul, pentru a obține foloase necuvenite.
Unul dintre agenți, în vârstă de 39 de ani, este cercetat pentru șase infracțiuni de luare de mită și cinci infracțiuni de abuz în serviciu. Un alt agent, de 28 de ani, este acuzat de două infracțiuni de luare de mită și două de abuz în serviciu, fapte săvârșite în decembrie 2025, primind sume de 3000 de lei și, respectiv, 200 de lei. Colegul lor, în vârstă de 49 de ani, este cercetat pentru două infracțiuni de abuz în serviciu comise la 16 noiembrie 2025, fără a fi pretins sume de bani, ci doar neaplicând sancțiunile legale corespunzătoare. Acesta a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. Trei dintre agenți au fost reținuți inițial pentru 24 de ore, însă Tribunalul București a respins propunerea de arestare preventivă, dispunând măsura controlului judiciar pentru toți. Alți doi agenți, al căror rol nu este clarificat în detaliu în comunicate, au fost puși în libertate prin decizia judecătorului TMB. Această diferență în numărul total de agenți reținuți și puși sub control judiciar subliniază dinamica procesului de investigație și deciziile judiciare inițiale.
Ofițerii anticorupție ar fi monitorizat agenții timp de mai bine de trei ani, perioadă în care ar fi documentat mai multe fapte de corupție și abuz. Sursele judiciare afirmă că polițiștii ar fi fost prinși în flagrant delict de către ofițerii DGA. Această operațiune sub acoperire, care a durat din 2021 până la sfârșitul anului 2025, demonstrează complexitatea și durata necesară pentru a aduna probe solide în cazurile de corupție sistemică. Practici similare de monitorizare pe termen lung au fost folosite și în alte dosare de corupție din România, cum ar fi cele vizând vameși sau funcționari publici, unde probele video și audio au fost esențiale. Potrivit datelor DGA din 2024, numărul sesizărilor privind fapte de corupție în rândul polițiștilor a crescut cu 15% față de anul precedent, indicând o intensificare a eforturilor anticorupție și o mai mare deschidere a cetățenilor de a denunța astfel de fapte.
Cazurile de corupție în rândul poliției rutiere nu sunt izolate în România. De-a lungul anilor, au existat numeroase operațiuni similare, care au scos la iveală rețele de agenți care pretindeau mită pentru a „închide ochii” la abateri rutiere. Aceste fapte subminează grav încrederea publicului în instituțiile statului și în justiție. Comparația cu alte țări europene, unde sistemele de integritate sunt mai robuste, arată că România are încă de parcurs un drum lung în eradicarea corupției la nivelul instituțiilor de aplicare a legii. De exemplu, în țări precum Olanda sau Danemarca, percepția corupției în poliție este aproape inexistentă, grație unor mecanisme de control intern stricte și a unei culturi organizaționale bazate pe integritate. În România, deși progrese au fost făcute, indicele de percepție a corupției pentru anul 2025, publicat de Transparency International, plasa țara pe un loc inferior mediei europene, o realitate care se reflectă și în cazuri precum cel de față.
**De ce contează**
Acest caz este important deoarece subliniază persistența corupției la nivelul unor instituții cheie ale statului român, precum poliția rutieră. Faptele de luare de mită și abuz în serviciu nu doar că afectează bugetul statului, ci erodează și încrederea cetățenilor în sistemul de aplicare a legii, având un impact direct asupra siguranței rutiere și a justiției. Un sistem în care sancțiunile pot fi evitate prin mită încurajează încălcarea legii și perpetuează impunitatea. De asemenea, demonstrează eficacitatea Direcției Generale Anticorupție în monitorizarea și destructurarea unor astfel de rețele, chiar și pe termen lung, oferind o speranță că astfel de practici pot fi combătute.
**Concluzie**
Cercetările continuă sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, iar decizia instanței de a plasa toți polițiștii sub control judiciar reprezintă un pas important în procesul de justiție. Este esențial ca ancheta să continue cu celeritate și transparență, iar eventualele recursuri ale procurorilor să fie judecate echitabil. Acest caz ar putea servi drept un avertisment clar pentru alți funcționari publici tentați să abuzeze de poziția lor. Pe termen lung, este nevoie de o reformă profundă a sistemelor de integritate și control intern din cadrul Poliției Române, pentru a preveni reapariția unor astfel de situații și pentru a restabili pe deplin încrederea publicului.
Rămâne de văzut dacă se vor descoperi și alte fapte sau dacă rețeaua de corupție se extinde la un nivel superior, pe măsură ce ancheta avansează.