PNL respinge Guvernul Veștea; criză politică adâncită

Partidul Național Liberal (PNL) a decis, miercuri, prin vot în Biroul Politic Național (BPN), să nu susțină în Parlament Guvernul condus de premierul desemnat Adrian Veștea, adâncind criza politică din România. Decizia a fost luată cu 41 de voturi pentru, 13 împotrivă și 2 abțineri, conform informațiilor G4Media. Moțiunea votată de liberali îi cere lui Adrian Veștea să-și depună mandatul până joi dimineață, ora 10:00, avertizând că, în caz contrar, se va situa în afara partidului. De asemenea, PNL i-a solicitat președintelui Nicușor Dan să reia consultările cu partidele parlamentare, iar parlamentarii PNL vor participa la votul de învestitură, dar nu vor vota.

Adrian Veștea a reacționat printr-o postare pe Facebook, anunțând că nu-și va depune mandatul. „Vreau să fie foarte clar: nu îmi depun mandatul de premier desemnat. Am acceptat această responsabilitate cu bună-credință și voi merge mai departe cu mandatul încredințat, pentru că România are nevoie urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional”, a declarat el, chiar înainte de a părăsi ședința PNL, unde, potrivit surselor G4Media, a afirmat că va continua cu formarea guvernului indiferent de decizia partidului. Această poziție a fost considerată de liderii PNL, inclusiv de Ilie Bolojan, drept un act de neloialitate și o trădare a deciziilor partidului.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a calificat decizia președintelui Nicușor Dan de a-l desemna pe Adrian Veștea drept „un gest ostil” față de PNL, subliniind că nici el, nici conducerea partidului nu au fost informați în prealabil. Bolojan a asociat această mișcare cu o tentativă de slăbire a liberalilor în beneficiul PSD, context în care PNL a dat deja trei decizii de a nu mai intra într-o coaliție cu PSD. Votul inițial din BPN, de reconfirmare a deciziei de a nu guverna cu PSD, a fost de 39 pentru, 10 împotrivă și 5 abțineri, indicând o divizare semnificativă în rândul liberalilor.

Controversa a fost amplificată de discuțiile interne aprinse. Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov și liderul facțiunii anti-Bolojan, l-a atacat dur pe Ilie Bolojan, acuzându-l că singura problemă reală este că el însuși nu a fost nominalizat premier. Thuma i-a reproșat lui Bolojan că „voturile PSD au fost bune când ați fost votat președinte al Senatului, când ați fost votat premier”, și a criticat faptul că guvernul anterior, condus de Bolojan, ar fi inclus oameni fără legătură cu PNL, menționând că din patru miniștri, trei nu erau liberali, iar secretarul general era de la USR. El a citat cifre economice negative din perioada respectivă, precum o inflație de 10,9%, nouă luni de scădere a consumului și trei trimestre de deficit, argumentând că România are nevoie de un guvern stabil.

De cealaltă parte, Raluca Turcan a susținut că nominalizarea lui Veștea este un „plan B” al președintelui Nicușor Dan pentru scindarea PNL și refacerea coaliției fără Bolojan. Ea a avertizat că PNL riscă să dispară dacă nu este consecvent, făcând referire la inconsecvența partidului sub președinția lui Ciucă, când a decis „prin noi înșine” și ulterior a făcut alianță cu PSD, ceea ce a dus la îndepărtarea electoratului. Robert Sighiartău a criticat și el președintele Nicușor Dan, afirmând că PNL l-a ajutat să ajungă primar al Capitalei și președinte, dar că acum statul este „foarte slab”.

Virgil Popescu a făcut un apel la calm, cerând o soluție de deblocare și avertizând împotriva „dictaturii majorității”. Nicoleta Pauliuc l-a lăudat pe Adrian Veștea, comparând situația actuală cu „o execuție în partid” și amintind de liberalii decedați în închisorile comuniste din cauza opiniilor diferite. Ea a criticat etichetarea colegilor ca „trădători” sau „pesediști” doar pentru că au o altă părere, menționând că PNL ar trebui să fie partidul care garantează dreptul la opinie.

Ludovic Orban, fost lider liberal, a etichetat pe președintele Nicușor Dan drept „corigent la aritmetica parlamentară”, susținând că guvernul Veștea nu are nicio șansă să fie votat. Orban a calculat că partidele care au anunțat că nu vor vota învestirea guvernului – PNL, USR, UDMR, AUR și SOS – dețin 271 de parlamentari, la care se adaugă cel puțin 5 independenți, ajungând la un total de 276 împotriva învestirii. El a estimat că numărul maxim de „dezertări” din PNL ar fi de 16 parlamentari, iar din AUR de 3-4, ceea ce nu ar fi suficient pentru a atinge pragul de 233 de voturi necesar pentru învestire. Orban a concluzionat că președintele Nicușor Dan ar trebui să-i ceară lui Veștea să-și depună mandatul și să declanșeze o nouă rundă de consultări.

Poziția USR, exprimată de Dominic Fritz, președintele partidului, este similară. Comitetul Politic al USR a decis în unanimitate să nu susțină Guvernul Veștea, considerându-l „un Guvern de pe Temu” care ar costa scump România și ar fi „profund antireformist”. Fritz a fost mandatat să poarte discuții cu liderii PNL și UDMR, precum și cu președintele Nicușor Dan, pentru a găsi o soluție. El a subliniat că USR va face o „opoziție feroce” în cazul învestirii și a propus un guvern minoritar PNL-USR-UDMR sau un guvern minoritar PSD, în cazul în care Guvernul Veștea nu va trece.

Kelemen Hunor, liderul UDMR, a confirmat discuțiile cu Ilie Bolojan și Dominic Fritz, negând însă că ar fi primit concesii în schimbul susținerii. Hunor a precizat că negocierile au vizat scenariile post-eșec al învestirii, menționând trei variante: refacerea coaliției, un guvern minoritar PNL-USR-UDMR (dar nu cu Bolojan premier) și un guvern minoritar PSD. El a respins categoric informațiile despre primirea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) în schimbul votului, explicând că ANRP a fost alocată UDMR în septembrie anul trecut, ca parte a algoritmului de împărțire a secretarilor de stat, fiind o instituție pe care „nimeni nu a vrut-o”.

Filialele PNL din țară, precum Cluj, Maramureș și Satu Mare, au votat în unanimitate sau cu majoritate covârșitoare împotriva susținerii Guvernului Veștea și a unei alianțe cu PSD, reafirmând sprijinul pentru Ilie Bolojan. Adrian Veștea a recunoscut la Digi24 că nu l-a informat pe Ilie Bolojan despre nominalizarea sa, deoarece președintele Nicușor Dan a cerut discreție, și că a fost asigurat de Eugen Tomac că există o majoritate parlamentară pentru învestire.

Adrian Veștea a mai declarat că a fost asigurat că există majoritatea parlamentară pentru ca Guvernul său să treacă de Parlament, Eugen Tomac fiind cel care a purtat discuțiile și l-a asigurat de baza de voturi necesară. Cu toate acestea, având în vedere deciziile PNL și USR, precum și declarațiile lui Ludovic Orban și Kelemen Hunor, perspectiva obținerii celor 233 de voturi pare extrem de incertă.

De ce contează Decizia PNL de a nu susține Guvernul Veștea și apelul la noi consultări prezidențiale adâncesc incertitudinea politică într-un moment crucial pentru România. Blocajul guvernamental riscă să întârzie implementarea reformelor necesare, atragerea fondurilor europene și gestionarea eficientă a provocărilor economice, precum inflația și deficitul bugetar. Diviziunile interne din PNL, expuse public, pot afecta credibilitatea partidului și stabilitatea scenei politice, având implicații directe asupra încrederii investitorilor și a cetățenilor în capacitatea clasei politice de a guverna. Această criză ar putea duce la un guvern minoritar sau chiar la alegeri anticipate, cu riscul creșterii partidelor extremiste.

În concluzie, respingerea categorică a Guvernului Veștea de către PNL, USR și UDMR, alături de opoziția fermă a AUR și SOS, creează o majoritate parlamentară solidă împotriva învestirii. Adrian Veștea, deși a anunțat că nu-și va depune mandatul, se confruntă cu o misiune aproape imposibilă de a obține voturile necesare. Următorii pași depind în mare măsură de reacția președintelui Nicușor Dan, căruia PNL și USR i-au cerut reluarea consultărilor. Scenariile posibile includ o nouă nominalizare, un guvern minoritar sau chiar declanșarea alegerilor anticipate, o variantă susținută de unii analiști ca singura soluție de a debloca situația politică actuală și de a oferi o nouă legitimitate democratică.

Viitorul guvernării României rămâne incert, iar presiunea publică și cea internă din partidele politice vor juca un rol decisiv în deznodământul acestei crize.