Nereguli grave descoperite de Curtea de Conturi
Un raport recent al Curții de Conturi a României a scos la iveală nereguli semnificative la Metrorex S.A., operatorul rețelei de metrou din București, în special în ceea ce privește gestionarea fondurilor alocate pentru construcția Magistralei 6 (M6), legătura dintre stația 1 Mai și Aeroportul Internațional Henri Coandă Otopeni. Auditorii au identificat plăți nejustificate de peste 5,5 milioane de lei, echivalentul a peste un milion de euro, pentru lucrări care nu fuseseră executate sau care prezentau un grad de realizare mult mai mic decât cel decontat. Această situație ridică semne de întrebare serioase privind integritatea și eficiența cheltuirii fondurilor publice și a împrumuturilor externe destinate infrastructurii critice a capitalei.
Verificările Curții de Conturi, desfășurate în perioada 2023-2025, au vizat în mod specific asigurarea că sumele provenite din finanțări rambursabile au fost utilizate conform legislației și reglementărilor în vigoare. Proiectul Magistralei 6, cu o valoare totală de investiție de 7,9 miliarde de lei fără TVA și un termen de finalizare stabilit pentru 22 decembrie 2032, este finanțat parțial printr-un împrumut de 4,87 miliarde de yeni japonezi acordat de Agenția Internațională de Cooperare a Japoniei (JICA). Până la 31 decembrie 2025, gradul de realizare al proiectului era de aproximativ 41%, conform informațiilor citate de Libertatea. Fondurile alocate Metrorex de la bugetul de stat pentru M6 în perioada auditată s-au ridicat la aproape 900 de milioane de lei, cu o execuție bugetară de 99,96%.
Cele mai grave nereguli au fost depistate la stațiile Otopeni și Aeroport Otopeni și Galerie. La stația Otopeni, raportul Curții de Conturi, publicat pe 9 iunie 2026, indică un progres decontat de 31,76% pentru realizarea planșeului superior, în timp ce verificarea fizică a auditorilor a constatat un grad de execuție zero. Această discrepanță a generat o plată nejustificată de 1.722.176,59 de lei. Situația se repetă la stația Aeroport Otopeni și Galerie, unde planșeul superior fusese decontat în proporție de 74,02%, deși progresul fizic real era de doar 48,67%, rezultând o sumă necuvenită de 2.007.062,60 de lei. Planșeul intermediar prezenta, de asemenea, o diferență semnificativă: 37,49% decontat față de 24,54% realizat efectiv, adică 1.746.671,28 de lei plătiți necuvenit. Chiar și la radier, unde discrepanța a fost mai mică (12,43% decontat față de 11,90% realizat), s-au plătit necuvenit 54.593,24 de lei. Totalul acestor plăți ilegale cumulează 5.530.503 lei, așa cum a subliniat și HotNews.
Pe lângă aceste neconformități punctuale, auditorii au identificat și vulnerabilități structurale în sistemul de control intern managerial al Metrorex. Prima vulnerabilitate vizează monitorizarea și supravegherea inadecvată a situațiilor de lucrări acceptate la plată, ceea ce a permis decontarea în avans a unor lucrări neexecutate. A doua deficiență majoră constă în faptul că, pe parcursul întregii perioade 2023-2026, planul anual de audit intern al Metrorex nu a inclus nicio misiune dedicată verificării modului de utilizare a fondurilor din împrumuturi externe rambursabile și a realizării proiectelor de investiții finanțate din aceste surse. Această lipsă de supraveghere internă a creat un teren fertil pentru apariția și perpetuarea neregulilor.
Curtea de Conturi a formulat trei recomandări clare, cu termen de implementare 30 octombrie 2026. În primul rând, Metrorex trebuie să reanalizeze modul de acceptare la plată a situațiilor de lucrări și să dispună măsuri de regularizare, recuperare și reconciliere a diferențelor constatate. În al doilea rând, se solicită revizuirea și actualizarea procedurilor operaționale și a instrucțiunilor de lucru, prin instituirea unor verificări periodice care să asigure concordanța între progresul fizic și cel financiar. În fine, Metrorex trebuie să includă explicit în planul anual de audit intern misiuni dedicate fondurilor cu finanțare externă rambursabilă. Conducerea companiei s-a conformat și a prezentat deja un plan de implementare a acestor recomandări, conform raportului.
Magistrala 6 va avea o lungime de 14,2 km de cale dublă și 12 stații, conectând zone cheie precum 1 Mai, Romexpo, Gara Băneasa, Aeroportul Băneasa, precum și zone rezidențiale și comerciale de-a lungul DN1 și orașul Otopeni, inclusiv terminalele Aeroportului Henri Coandă. Proiectul este împărțit în două secțiuni: Secțiunea 1 (Sud), cu o lungime de 6,6 km și șase stații (Pajura, Expoziției, Piața Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, Tokyo), și Secțiunea 2 (Nord), cu 7,6 km și șase stații (Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Brătianu, Aeroport Otopeni). Contractul pentru săparea tunelurilor la Secțiunea 1 a fost semnat în martie 2022 cu asocierea turcă Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret A.S. – MAKYOL Insaat Sanayi Turizm ve Ticaret A.S., iar un an mai târziu, în mai 2023, contractul pentru Secțiunea 2 a fost semnat cu Asocierea Gülermak Ağir Sanayi Inşaat Ve Taahhüt A.S. – Somet SA. Metrorex estimează că până la finalul anului 2026, Secțiunea 1 va atinge 91% din lucrările de structură, iar Secțiunea 2, 61%. Este important de menționat că aceste cifre se referă doar la structura și rezistența lucrărilor, arhitectura, calea de rulare și instalațiile electromecanice fiind încă în stadii incipiente.
De ce contează Aceste descoperiri ale Curții de Conturi sunt esențiale pentru că subliniază o problemă sistemică în gestionarea proiectelor de infrastructură majore din România. Plățile pentru lucrări neexecutate sau supraevaluate nu doar că deturnează fonduri publice esențiale, dar și erodează încrederea contribuabililor în instituțiile statului. În contextul în care România beneficiază de împrumuturi externe substanțiale pentru dezvoltarea infrastructurii, transparența și rigoarea în cheltuirea acestor fonduri sunt cruciale. Neregulile identificate pot afecta reputația țării în fața partenerilor internaționali, precum JICA, și pot complica accesul la finanțări viitoare, esențiale pentru modernizarea infrastructurii de transport, vitală pentru economia regională și calitatea vieții urbane.
Pe termen scurt, Metrorex este obligată să implementeze măsurile corective stabilite de Curtea de Conturi, inclusiv recuperarea sumelor plătite necuvenit. Aceasta va implica o analiză detaliată a fiecărei situații de lucrări și o reconciliere a datelor financiare cu progresul fizic real. Pe termen lung, este imperativ ca Metrorex să-și consolideze sistemele de control intern și audit, pentru a preveni reapariția unor astfel de situații. Lipsa unei misiuni de audit intern dedicate fondurilor externe rambursabile până în 2026 este un semnal de alarmă care impune o revizuire fundamentală a strategiilor de guvernanță corporativă.
Succesul proiectului M6, așteptat cu nerăbdare de locuitorii capitalei pentru a decongestiona traficul și a îmbunătăți conectivitatea cu aeroportul, depinde în mare măsură de o gestionare financiară impecabilă și transparentă.