Horațiu Potra, în arest la domiciliu: ÎCCJ schimbă măsura preventivă

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis miercuri, 17 iunie 2026, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru Horațiu Potra, liderul mercenarilor implicat în dosarul tentativei de lovitură de stat din decembrie 2024. Decizia este definitivă și prevede punerea de îndată în libertate a inculpatului, sub condiția să nu fie reținut sau arestat într-o altă cauză. Această hotărâre anulează o decizie anterioară a Curții de Apel București, care stabilise inițial menținerea lui Potra în arest preventiv, conform Digi24.ro și News.ro.

Potrivit minutei ÎCCJ, măsura arestului la domiciliu va fi aplicată pentru o perioadă de 30 de zile, între 17 iunie și 16 iulie 2026. Horațiu Potra se afla în arest preventiv din noiembrie 2025, când a fost adus din Dubai, acceptând extrădarea, un aspect care a accelerat procedurile judiciare, având în vedere lipsa unui tratat de extrădare între România și Emiratele Arabe Unite, așa cum menționează Libertatea.ro. Instanța supremă a impus o serie de obligații stricte pe durata arestului la domiciliu, printre care interdicția de a părăsi locuința din Mediaș fără acordul organelor judiciare și obligativitatea de a se prezenta în fața instanței ori de câte ori este citat.

O condiție esențială impusă de ÎCCJ este interdicția totală pentru Horațiu Potra de a lua legătura cu ceilalți inculpați din dosar, inclusiv cu Călin Georgescu, și cu martorii propuși prin rechizitoriu, fie direct, fie indirect. De asemenea, Potra va purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere și nu are dreptul să dețină, să utilizeze sau să poarte arme. Supravegherea respectării acestor măsuri a fost încredințată Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu. Magistrații au avertizat că nerespectarea cu rea-credință a oricăreia dintre aceste obligații poate duce la înlocuirea din nou a arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive.

Dosarul în care Horațiu Potra este cercetat alături de Călin Georgescu și alți 20 de mercenari se află încă în etapa de cameră preliminară. Judecătorii Curții Supreme urmează să decidă vineri, 19 iunie, dacă rechizitoriul întocmit de Parchetul General este legal și dacă se poate începe judecata pe fond. Această decizie a fost amânată de trei ori până acum, după ce, pe 2 aprilie, Curtea de Apel București a considerat rechizitoriul legal și a dispus începerea judecății în primă instanță. Între timp, cheltuielile judiciare generate de soluționarea contestației formulate de Horațiu Potra vor fi suportate de stat.

Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false. Horațiu Potra este acuzat de tentativă de comitere a unor infracțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive și operațiuni fără drept cu articole pirotehnice. Aceste acuzații provin din dosarul deschis de procurorii Parchetului General după ce, în decembrie 2024, Horațiu Potra și grupul său de mercenari au fost opriți în trafic în timp ce se îndreptau spre București.

Procurorii amintesc, conform Digi24.ro și Libertatea.ro, de o întâlnire din 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din Ilfov, la care au participat Georgescu, Potra, Sechilă și Marian Burcea, garda de corp a lui Georgescu. La această întâlnire, desfășurată în „condiții de clandestinitate”, cei doi ar fi pus la cale un plan de deturnare a unui protest de susținere față de fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu. După întâlnire, Georgescu l-ar fi apelat pe liderul organizației de extremă dreapta Frăția Ortodoxă, Dan Grăjeanu, transmițându-i că „în cursul zilei următoare va da un îndemn concret: viața sau țara”.

Anchetatorii susțin că această întâlnire, coordonată de Georgescu, a fost premergătoare unor „evenimente destabilizatoare” menite să „creeze haos și nesiguranță” în România. Protestul planificat pentru 8 decembrie 2024, în fața Catedralei Mântuirii Neamului, ar fi urmat să fie deturnat prin violențe, iar participanții folosiți drept „masă de manevră pentru realizarea acțiunilor subversive”. Horațiu Potra ar fi avut rolul de a aduna mai multe persoane, inclusiv mercenarii săi, care ar fi fost înarmați cu materiale pirotehnice de mare putere și alte obiecte periculoase, având rolul de a „crea un climat de teroare”. Procurorii au descris această acțiune drept o „operațiune paramilitară de destabilizare națională”. Surse judiciare citate de Digi24.ro au explicat că „grupurile de oameni în mijlocul cărora se detonează materiale pirotehnice se comportă frecvent într-un mod care duce la consecințe dezastruoase, nedorite sau neanticipate de membrii grupului”.

În urma controalelor efectuate în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au descoperit în vehiculele grupului lui Potra cuțite, pumnale, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, boxuri, topoare, pistoale și materiale pirotehnice considerate extrem de periculoase. Procurorii subliniază că acțiunile inculpaților au creat o stare de pericol pentru securitatea națională și pentru ordinea constituțională a statului român. Această situație subliniază vulnerabilitatea sistemului democratic în fața unor încercări de subminare a instituțiilor statului, un fenomen care, deși rar, a mai fost întâlnit în istoria recentă a României, cum ar fi evenimentele din ianuarie 1990 sau mineriadele din anii '90, deși la o scară și cu motivații diferite.

**De ce contează**

Decizia ÎCCJ de a-l plasa pe Horațiu Potra în arest la domiciliu este un moment crucial în acest dosar de mare rezonanță, semnalând o etapă nouă în procesul judiciar. Pentru public, ea ridică întrebări despre eficacitatea măsurilor preventive și despre cât de rapid pot avansa astfel de cazuri complexe, care vizează stabilitatea constituțională. Implicațiile sunt semnificative pentru statul de drept, demonstrând că justiția acționează, chiar dacă ritmul este adesea perceput ca lent. Menținerea strictă a obligațiilor impuse de instanță va fi un test al responsabilității inculpatului și al capacității autorităților de supraveghere.

Următorul termen, stabilit pentru 19 iunie, este esențial pentru că va decide dacă dosarul poate intra în faza de judecată pe fond, moment din care probele vor fi analizate în detaliu. Această hotărâre va influența nu doar soarta lui Potra și a celorlalți inculpați, ci și percepția publică asupra capacității statului de a gestiona amenințările la adresa ordinii constituționale. Rămân deschise întrebări legate de profunzimea și extinderea rețelelor implicate, precum și de potențialele conexiuni internaționale ale unor astfel de grupări paramilitare.

Monitorizarea electronică și interdicția de contact cu ceilalți inculpați sunt măsuri menite să prevină orice tentativă de influențare a martorilor sau de obstrucționare a justiției, asigurând un proces echitabil și transparent pe cât posibil.