Rețea de firme fantomă în curierat online
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au destructurat o amplă rețea suspectată de evaziune fiscală în domeniul serviciilor de livrare prin platforme online, cauzând un prejudiciu estimat la peste 50 de milioane de lei bugetului de stat. Miercuri, 17 iunie 2026, DNA a anunțat reținerea a șase persoane, inclusiv un contabil, implicate în acest mecanism infracțional sofisticat. Principalul suspect, L.A.C., administrator al grupării, se sustrage urmăririi penale și va fi prezentat Tribunalului Timiș cu propunere de arestare preventivă în lipsă.
„În perioada 2023 – prezent, cu intenție și în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul L.A.C., în calitate de administrator în fapt și în drept al mai multor societăți comerciale având ca obiect de activitate prestarea de servicii în domeniul curieratului (livrarea comenzilor prin intermediul platformelor online), împreună cu inculpații M.D.D. și B.F. și beneficiind de ajutorul celorlalți inculpați menționați, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, ar fi înregistrat în contabilitate facturi fictive provenite de la societăți de tip 'fantomă'”, se arată în comunicatul DNA. Această schemă complexă a implicat zeci de societăți comerciale, dintre care multe au fost create ca firme fantomă, utilizate pentru a ascunde veniturile și a evita plata taxelor și contribuțiilor sociale.
Potrivit anchetatorilor, inculpații au ascuns sursa impozabilă prin neînregistrarea și nedeclararea mii de curieri, evitând astfel plata contribuțiilor aferente unui raport de muncă legal. Salariile curierilor ar fi fost achitate prin transferuri bancare efectuate din conturile unor persoane fizice apropiate inculpatului L.A.C., plățile fiind disimulate sub diverse explicații, precum „restituire împrumut”, pentru a ascunde natura reală a operațiunilor. Această modalitate a permis efectuarea de retrageri succesive de numerar de la bancomate, în cuantum de până la 10.000 lei zilnic pentru fiecare card utilizat, ajungând la aproximativ 20.000 euro zilnic. Un exemplu concret al amplorii acestor retrageri este suma totală de 1.337.449 lei, retrasă în numerar prin 286 de operațiuni, în decurs de doar 21 de zile, din nouă societăți comerciale controlate de inculpați.
Schema a început în 2023, când inculpații ar fi înființat zeci de societăți comerciale. Inițial, acestea erau înregistrate pe numele unor persoane din cercul apropiat al lui L.A.C., care deschideau conturi bancare, obțineau carduri și configurau aplicațiile necesare. Ulterior, părțile sociale ale acestor societăți ar fi fost cesionate către persoane aflate într-o situație materială precară sau care nu dețineau bunuri de valoare, transformându-le în paravan pentru operațiunile ilegale. În realitate, aceste societăți erau controlate de L.A.C. și ceilalți inculpați, aceștia fiind beneficiarii reali ai întregului mecanism infracțional. Un rol cheie l-a avut inculpata B.V., în calitate de contabilă și persoană desemnată pentru transmiterea electronică a declarațiilor fiscale, care ar fi facilitat introducerea facturilor fictive în contabilitatea beneficiarilor finali.
Circuitul financiar era complex: încasările din activitatea de livrare erau transferate succesiv printr-un lanț de societăți de tranzit până la firme de tip „fantomă”, unde obligațiile fiscale erau anulate. Această practică, deși nu este singulară în România, subliniază o problemă sistemică a evaziunii fiscale, în special în sectoarele economice emergente și dinamice, cum ar fi cel al curieratului online. Statisticile recente ale ANAF arată că, la nivel național, prejudiciul total din evaziune fiscală depășește anual miliarde de lei, iar cazurile de utilizare a firmelor fantomă rămân o provocare majoră pentru autorități. Spre exemplu, conform datelor Eurostat din 2024, România se clasează printre țările membre UE cu cel mai mare decalaj de TVA, indicând o evaziune fiscală semnificativă. Un studiu al Consiliului Fiscal din 2023 a estimat că evaziunea fiscală din România reprezintă aproximativ 10% din PIB, o cifră alarmantă care afectează grav capacitatea statului de a finanța servicii publice esențiale.
Pentru recuperarea prejudiciului, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra conturilor bancare și a bunurilor imobile aflate în proprietatea inculpaților și a societăților controlate de aceștia. Urmărirea penală în cauză se desfășoară și față de alte persoane fizice și juridice, sugerând o amploare și mai mare a rețelei. Acest caz evidențiază dificultatea autorităților de a ține pasul cu noile forme de organizare a muncii, cum ar fi economia gig (gig economy), unde mii de curieri își desfășoară activitatea fără contracte de muncă standard, facilitând astfel evaziunea fiscală și exploatarea. Criticii subliniază că legislația actuală nu este suficient de adaptată pentru a reglementa eficient aceste noi modele de afaceri, lăsând loc pentru practici ilegale.
De ce contează Acest caz este emblematic pentru lupta autorităților române împotriva evaziunii fiscale masive, în special în sectoarele economice noi, cum ar fi livrările online. Prejudiciul de peste 50 de milioane de lei reprezintă fonduri esențiale care ar fi putut fi direcționate către sănătate, educație sau infrastructură. Mai mult, utilizarea firmelor fantomă și plata informală a mii de curieri subliniază vulnerabilitățile sistemului fiscal și de muncă, afectând concurența loială și drepturile angajaților. Combaterea unor astfel de rețele este crucială pentru integritatea economică a țării și pentru asigurarea unor venituri stabile la bugetul de stat.
Următoarea etapă în acest dosar este prezentarea inculpatului L.A.C. la Tribunalul Timiș, la data de 18 iunie 2026, pentru propunerea de arestare preventivă în lipsă. Ancheta continuă și față de alte persoane fizice și juridice, ceea ce indică posibilitatea extinderii cazului și descoperirii unor noi ramificații ale rețelei. Este de așteptat ca, pe măsură ce investigațiile avansează, să fie identificate și alte bunuri și conturi pentru recuperarea integrală a prejudiciului.
Acest caz ar putea servi drept precedent și avertisment pentru alte companii care operează în economia gig, subliniind necesitatea conformării la legislația fiscală și de muncă în vigoare.