Nemulțumiri legate de noua lege a salarizării și promisiunile neonorate
Mii de cadre didactice din întreaga țară au protestat miercuri, 17 iunie 2026, în București, exprimându-și nemulțumirea față de noua lege a salarizării și de nerespectarea angajamentelor asumate de Guvernul României după greva din 2023. Marșul sindicaliștilor a început în Piața Victoriei, în fața Guvernului, și a continuat pe Calea Victoriei, culminând cu un miting în fața Palatului Parlamentului, în Parcul Izvor. Președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a declarat în fața jurnaliștilor că „problemele sunt cunoscute foarte bine, adică nemulțumirile legate de promovarea Legii 141 care a lovit puternic în personalul din învățământul preuniversitar și universitar. Niște măsuri nedrepte”.
Potrivit surselor sindicale citate de Digi24, la protest au participat aproximativ 20.000 de cadre didactice, venite din diverse județe ale țării, inclusiv Cluj, Hunedoara, Dolj, Sibiu, Caraș-Severin, Galați și Tulcea. Sindicaliștii, membri ai Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și ai Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), au acuzat că noua lege a salarizării prevede „scăderi masive în Educație” și „condamnă” profesorii la sărăcie. Un profesor prezent la manifestație a cerut demisia guvernului, afirmând că „avem de-a face cu un un guvern care încalcă toate legile. Acest guvern trebuie să plece cât mai repede”.
Principalele revendicări ale protestatarilor vizează nerespectarea Ordonanței de Urgență emisă după greva din 2023, care prevedea un anumit salariu pentru profesorul debutant. „Din păcate, nu se respectă această ordonanță”, a subliniat un sindicalist, conform Gândul. Pe lângă aspectele salariale, cadrele didactice au reclamat și numărul mare de elevi la clasă, creșterea normei didactice și lipsa de respect față de profesia lor. O profesoară a declarat că „lipsa de respect. Asta cred că ne doare cel mai tare. Faptul că suntem desconsiderați ca și clasă socială. Suntem și dezbinați și cred că așa putem fi conduși cel mai bine, nu? Încercăm să apărăm drepturile colegilor, copiilor și părinților”.
Marius Nistor a detaliat că proiectul noii legi unitare de salarizare „menține sistemul de învățământ în pătrimea inferioară a piramidei salariale” și „anulează în integralitate toate angajamentele care au fost asumate în 2023, după greva organizată de învățământul preuniversitar de către președinție și Guvernul României din acea perioadă”. El a cerut partidelor aflate la guvernare în 2023 și 2025 să revină asupra măsurilor asumate prin Legea 141 și să retragă proiectul legii unitare de salarizare, care, în opinia sa, „nu face altceva decât să amplifice inechitățile în sistemul bugetar și mai ales în sistemul de învățământ”.
Contextul acestor proteste este marcat de o serie de nemulțumiri acumulate în sistemul de învățământ românesc. Conform datelor Eurostat din 2023, România se află printre țările Uniunii Europene cu cele mai scăzute investiții în educație ca procent din PIB, situându-se sub media europeană de 4,7%. De asemenea, un raport al Băncii Mondiale din 2024 sublinia că salariile din învățământ, în special cele ale profesorilor debutanți, rămân neatractive, contribuind la o criză a forței de muncă calificate în domeniu. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a accentuat că „măsurile de austeritate impuse recent și nepăsarea guvernanților față de angajamentele asumate în anii trecuți ne obligă să ieșim din nou în stradă. Fără o reacție fermă și unitară, drepturile noastre vor fi din nou afectate”.
Comparativ cu alte state membre ale UE, unde salariul mediu al unui profesor debutant este de aproximativ 1.200-1.500 de euro net, în România, chiar și după ajustările din 2023, acesta rămâne semnificativ mai mic, conform analizelor sindicale. Această discrepanță contribuie la o migrație a cadrelor didactice către sectoare mai bine plătite sau chiar în străinătate. Istoric, protestele din educație au avut un impact considerabil, cum a fost cazul grevei generale din 2023, care a paralizat sistemul educațional și a forțat guvernul de atunci să negocieze și să emită ordonanțe de urgență pentru creșteri salariale. Cu toate acestea, implementarea și respectarea acestor măsuri rămân puncte de litigiu constante.
De ce contează:
Protestul profesorilor este un semnal de alarmă major pentru stabilitatea sistemului de învățământ românesc și pentru calitatea educației. Nerespectarea promisiunilor guvernamentale și menținerea salariilor la un nivel scăzut pot duce la o demotivare profundă a cadrelor didactice și la o scădere a atractivității profesiei. Pe termen lung, acest lucru amenință viitorul elevilor români, care riscă să beneficieze de o educație de calitate inferioară din cauza lipsei de personal calificat și motivat. Implicațiile se extind la nivel social și economic, afectând potențialul de dezvoltare al României.
În contextul actual, rămâne de văzut care va fi reacția Guvernului la aceste noi proteste. Sindicaliștii au transmis un mesaj ferm, cerând retragerea legii salarizării și respectarea angajamentelor anterioare. Presiunea publică și mobilizarea cadrelor didactice ar putea determina reluarea negocierilor, însă există și riscul ca situația să degenereze, ducând la noi acțiuni de protest, inclusiv la blocarea examenelor naționale, așa cum s-a mai întâmplat în trecut.
Dialogul social și găsirea unor soluții viabile sunt esențiale pentru a evita o criză profundă în educație și pentru a asigura un viitor predictibil pentru angajații din sistem și pentru elevii României.