Percepții asupra fiscalității, economiei și UE
Un studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP, publicat miercuri, 17 iunie 2026, relevă că o majoritate covârșitoare a românilor, respectiv 81,7%, consideră că nivelul impozitării din România este excesiv. Doar 11,2% dintre participanți au o opinie contrară, în timp ce 7% nu au putut formula un răspuns. Această percepție negativă asupra fiscalității este dublată de o lipsă de încredere în direcția politicilor fiscale, unde doar 20,2% dintre respondenți cred că acestea se îndreaptă într-o direcție bună, în contrast cu 50,6% care le consideră greșite.
Cercetarea, desfășurată pe parcursul a aproape un an, între august 2025 și iunie 2026, a inclus 3.308 cursanți ai Centrului de Formare APSAP, provenind din toate regiunile țării. Aceste cifre, citate de MEDIAFAX, subliniază o profundă nemulțumire a cetățenilor față de sistemul fiscal și economic actual. Pe lângă percepția taxelor ca fiind excesive, studiul evidențiază și dificultăți financiare semnificative: peste jumătate dintre respondenți (39,1% plus 15,1%) au fost nevoiți să-și consume economiile sau au rămas complet fără ele în ultimele 12 luni.
Un aspect crucial al studiului se referă la relația dintre stat și mediul de afaceri. 71,9% dintre participanți sunt de părere că instituțiile statului nu încurajează mediul privat și nu sprijină dezvoltarea economică. Această proporție, extrem de ridicată, sugerează o barieră semnificativă în calea prosperității economice și a investițiilor. Doar 12,3% cred contrariul, iar 15,8% nu au putut evalua situația. Această percepție este în linie cu rapoartele anterioare ale Consiliului Fiscal din 2024, care au semnalat presiuni fiscale crescute asupra mediului de afaceri, în special prin introducerea de noi taxe și modificări legislative frecvente, generând instabilitate.
În ceea ce privește veniturile, cea mai numeroasă categorie de respondenți, 25,1%, a declarat venituri nete lunare cuprinse între 5.001 și 7.000 de lei. Urmează cei cu venituri între 4.001 și 5.000 de lei (16,9%) și cei între 7.001 și 9.000 de lei (15,1%). Aceste date oferă o imagine a distribuției veniturilor în rândul segmentului de populație vizat de studiu, deși este important de menționat că eșantionul este format din cursanți, ceea ce ar putea influența ușor media veniturilor comparativ cu populația generală.
Un alt domeniu analizat este combaterea economiei subterane, unde progresele sunt percepute ca fiind minime. Doar 5,6% dintre respondenți consideră că s-au înregistrat progrese semnificative în ultimii doi ani. O proporție mult mai mare, 34,9%, susține că situația a rămas neschimbată, în timp ce 21,1% consideră că economia la negru este încă foarte răspândită. Un îngrijorător 8,8% cred chiar că fenomenul s-a accentuat. Această percepție contrastează cu eforturile declarate ale ANAF din 2025 de digitalizare și intensificare a controalelor pentru reducerea evaziunii fiscale, sugerând că aceste măsuri nu au avut încă un impact vizibil în ochii cetățenilor.
Comparativ cu media europeană, România se confruntă cu o povară fiscală percepută ca fiind ridicată, chiar dacă, procentual, cota totală de impozitare pe muncă ar putea părea mai mică decât în statele vestice. Cu toate acestea, calitatea serviciilor publice oferite în schimbul taxelor este adesea sub standardele europene, contribuind la nemulțumirea cetățenilor. De exemplu, conform Eurostat 2024, media cheltuielilor publice per capita pentru sănătate și educație în România este semnificativ sub media UE, alimentând frustrarea legată de impozitare.
Studiul a inclus și o secțiune despre influența Uniunii Europene. 44,7% dintre respondenți consideră că intervențiile UE sunt benefice și contribuie la îmbunătățirea legislației și a vieții cetățenilor. În schimb, 33,8% apreciază că unele măsuri europene sunt în defavoarea cetățenilor, iar 9% cred că legislația națională ar trebui să fie complet independentă de influența UE. Această diviziune de opinii reflectă dezbaterea continuă privind suveranitatea națională versus integrarea europeană, un subiect recurent în politica românească, mai ales în contextul implementării PNRR și a reformelor structurale impuse de Bruxelles.
De ce contează Aceste rezultate sunt esențiale pentru factorii de decizie din România, deoarece indică o criză de încredere majoră a populației în sistemul fiscal și în capacitatea statului de a susține mediul de afaceri. O percepție atât de răspândită a impozitării excesive, combinată cu dificultăți financiare personale și o economie subterană persistentă, poate descuraja investițiile, stimula evaziunea fiscală și reduce bunăstarea generală. Înțelegerea acestor percepții este vitală pentru a elabora politici fiscale echitabile și eficiente, care să restabilească încrederea și să încurajeze dezvoltarea economică pe termen lung, oferind în același timp servicii publice de calitate.
În concluzie, studiul APSAP oferă o imagine detaliată a nemulțumirilor românilor față de fiscalitate și direcția economică a țării. Rămâne de văzut dacă aceste constatări vor determina o reevaluare a politicilor fiscale și economice actuale de către Guvernul României și Ministerul Finanțelor. Întrebările cheie vizează modul în care autoritățile intenționează să abordeze percepția impozitării excesive, să stimuleze mediul de afaceri și să combată eficient economia subterană, având în vedere că doar o minoritate a cetățenilor vede progrese.
O comunicare mai transparentă și reforme structurale coerente ar putea fi pași necesari pentru a recâștiga încrederea publicului și a alinia politicile naționale la așteptările cetățenilor și la standardele europene de bună guvernanță.