Diferențe regionale și culturale
Munca la distanță a devenit o practică mai frecventă în Europa, dar România se află la coada acestui trend. Potrivit Eurostat, în 2025 doar 1,3% dintre angajați lucrau de obicei de acasă, în contrast cu Finlanda, unde 20,5% dintre persoanele ocupate desfășurau activitatea profesională de la domiciliu. Această statistică evidențiază un decalaj semnificativ în adoptarea telemuncii în funcție de structura economică și cultura organizațională a fiecărei țări. "Munca la distanță este valoroasă pentru angajați, deoarece economisește timp de navetă și oferă mai multă flexibilitate", a afirmat Cevat Giray Aksoy, director adjunct de cercetare la BERD.
În analiza Eurostat, Irlanda și Belgia urmează Finlanda în clasamentul telemuncii, cu 19,2% și, respectiv, 13,2% dintre angajați lucrând de acasă în mod regulat. Media Uniunii Europene este de 8,8%, ceea ce înseamnă că aproape unu din 11 angajați europeni se află în această situație. La capătul opus al clasamentului, România, cu doar 1,3%, este depășită ușor de alte țări din estul Europei, cum ar fi Polonia și Bulgaria.
Aksoy a explicat că diferențele de adoptare a muncii la distanță sunt influențate de structura economiilor naționale. Țările cu un sector IT puternic, cum ar fi Finlanda, au o capacitate mai mare de a integra munca la distanță, spre deosebire de economiile bazate pe industrie sau agricultură, cum este cazul României. "Acest lucru explică de ce economiile bazate mai mult pe servicii și cunoștințe tind să fie în vârf, în timp ce țările cu sectoare mai mari cu activități fizice tind să fie în partea de jos", a adăugat acesta.
Cercetările sugerează că munca la distanță nu doar că îmbunătățește bunăstarea angajaților, ci și eficiența lor. Studiile arată că angajații care lucrează de acasă pot economisi, în medie, 72 de minute pe zi, timp care poate fi folosit pentru activități profesionale suplimentare sau pentru îngrijirea familiei. De asemenea, angajații care lucrează de acasă dorm mai mult și au o alimentație mai sănătoasă. Pe de altă parte, managerii sunt reticenți în a adopta telemunca, invocând pierderea controlului și a coeziunii echipelor.
Accesul la internet de mare viteză este un alt factor esențial pentru dezvoltarea muncii la distanță, conform lui Jorge Cabrita, director senior de cercetare la Eurofound. "Legislația poate juca un rol important, mai multe state membre ale UE oferind dreptul de a solicita munca la distanță", a menționat el. Această abordare a fost adoptată în țări ca Franța, Irlanda și Olanda, care au implementat măsuri legislative pentru a facilita telemunca.
Criticile privind birocrația europeană au fost aduse la cunoștința publicului de către oficialii români, care susțin că procedurile complicate împiedică dezvoltarea unei culturi a muncii la distanță. De exemplu, România ar putea beneficia de pe urma unei legislații mai prietenoase în ceea ce privește telemunca, având în vedere că structura economică a țării este mai puțin favorabilă acestei practici comparativ cu alte națiuni europene.
În concluzie, munca de acasă se dovedește a fi o soluție benefică pentru multe țări europene, însă România se confruntă cu provocări semnificative în adoptarea acesteia. Deși există un potențial de creștere, este necesară o schimbare în legislație și în cultura organizațională pentru a încuraja mai mulți angajați să lucreze de acasă.
Pe termen lung, îmbunătățirea infrastructurii digitale și a legislației ar putea transforma România într-o țară mai competitivă pe piața muncii europene, dar acest lucru va necesita timp și eforturi concertate din partea guvernului și a sectorului privat.