Decizia Curții de Apel, contestată de politicieni
Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a anunțat, marți, 16 iunie 2026, suspendarea publicării datelor referitoare la imobilele atribuite persoanelor fizice. Această decizie vine în urma unei hotărâri pronunțate de Curtea de Apel București, Secția a X-a Contencios Administrativ și Fiscal și pentru Achiziții Publice, la data de 15 iunie 2026, în dosarul nr. 3635/2/2026. Măsura este executorie și suspendă aplicarea unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 420/2026, care modifică HG nr. 60/2005, până la pronunțarea instanței de fond în acțiunea de anulare.
Potrivit unui comunicat al RA-APPS, citat de News.ro și HotNews.ro, Curtea de Apel București a admis cererea de suspendare a executării prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 420/2026, în special a dispozițiilor articolului 6 indice 1, alineatul 1, punctul 2, literele a) până la e) din Hotărârea Guvernului nr. 60/2005. Acestea vizau publicarea datelor privind imobilele utilizate de persoane fizice. Decizia instanței a fost pronunțată la mai puțin de o săptămână de la data de 10 iunie 2026, când RA-APPS publicase registrul chiriașilor, conform noilor prevederi de transparență.
Acțiunea în instanță a fost inițiată de șase reclamanți, despre care surse citate de Cotidianul și HotNews.ro precizează că sunt, cel mai probabil, chiriași ai Regiei. Printre aceștia se numără figuri politice notabile și actuali consilieri de conturi. Lista reclamanților este deschisă de Claudia Boghicevici, fost deputat PDL și actual consilier de conturi din partea liberalilor. De asemenea, în proces sunt implicați Sorin Lazăr, consilier de conturi din partea PSD și fost deputat social-democrat, precum și Călin Ion, fost deputat PSD și, de asemenea, consilier de conturi.
Lista este completată de Dezső Attila Csongor, consilier de conturi din partea UDMR și fost consilier județean în Consiliul Județean Covasna, alături de Aurel Dumitru. Acțiunea în instanță a fost înregistrată pe 11 iunie 2026, la doar o zi după ce RA-APPS a început publicarea registrului chiriașilor, o mișcare rapidă care indică o reacție directă la eforturile de creștere a transparenței.
Contextul acestei decizii este o inițiativă guvernamentală de a crește transparența în administrarea patrimoniului de stat. Hotărârea Guvernului nr. 420/2026, adoptată pe 5 iunie 2026, impunea RA-APPS să publice liste detaliate ale contractelor și utilizatorilor de spații, inclusiv persoane fizice, juridice și instituționale. Această măsură venea în întâmpinarea unor cereri publice vechi de a elucida modul în care sunt gestionate proprietățile de stat și cine beneficiază de ele, în special cele cu chirii subvenționate sau avantajoase.
Înainte de decizia Curții de Apel, RA-APPS a publicat deja o parte din aceste date. Registrul publicat anterior includea informații despre persoanele juridice și instituțiile care ocupă spații administrate de regie. Spre exemplu, Consiliul Concurenței plătește peste 460.000 de lei lunar pentru sediul din Piața Presei Libere, iar ANAF depășește 410.000 de lei lunar pentru spațiile utilizate. ANCPI apare cu o chirie de peste 349.000 de lei lunar, în timp ce Autoritatea Electorală Permanentă și DNA figurează cu sume lunare de peste 100.000 de lei, respectiv aproximativ 73.000 de lei. Aceste date, publicate de HotNews.ro, arată sumele considerabile plătite de instituțiile publice pentru sediile lor.
De asemenea, registrul a scos la iveală că formațiuni politice precum PNL, PSD, PUSL, PMP, UDMR, Pro România și USR utilizează imobile RA-APPS, unele dintre ele, cum ar fi PNL, figurând cu spații în zona Aleea Modrogan, la chirii pe metru pătrat considerate foarte reduse. Publicarea a inclus și contracte cu operatori economici, cum ar fi US Food Network (KFC), care plătește aproximativ 14.500 de euro lunar pentru un spațiu pe Bulevardul Magheru, sau companii de telecomunicații (Digi, Orange, Telekom, Vodafone) care folosesc spații tehnice. Există, de asemenea, entități care beneficiază de folosință gratuită a spațiilor, conform unor hotărâri de guvern sau regimuri juridice speciale, inclusiv organizații profesionale și fundații.
Decizia de suspendare a publicării datelor privind persoanele fizice subliniază tensiunea dintre dreptul la informare publică și dreptul la viață privată, invocat de reclamanți. În context european, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în repetate rânduri că statele membre trebuie să găsească un echilibru just între aceste drepturi fundamentale. În România, Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public permite limitarea accesului la informații care privesc date cu caracter personal, însă doar în anumite condiții stricte. Cazul RA-APPS va clarifica, probabil, limitele acestei legi în contextul transparenței instituționale.
Această situație nu este unică în România. De-a lungul anilor, mai multe instituții publice au fost criticate pentru lipsa de transparență în gestionarea bunurilor statului. Un raport al Curții de Conturi din 2023, de exemplu, a evidențiat nereguli în administrarea unor active de stat, subliniind nevoia unei mai bune monitorizări și a unei publicări proactive a informațiilor. Comparativ, în țări precum Suedia sau Finlanda, registrele publice de proprietate sunt mult mai accesibile, reflectând o cultură a transparenței mai profundă, unde interesul public primează adesea în fața argumentelor privind confidențialitatea datelor personale în cazul funcționarilor publici sau al beneficiarilor de resurse publice.
**De ce contează**
Suspendarea publicării datelor privind chiriașii persoane fizice de la RA-APPS are implicații semnificative pentru transparența guvernanței și responsabilitatea publică. Această decizie obstrucționează eforturile de a aduce lumină asupra modului în care bunurile statului sunt utilizate și cine beneficiază de ele, mai ales în cazul unor chirii preferențiale. Cetățenii și jurnaliștii pierd o unealtă importantă de verificare a modului în care fondurile și proprietățile publice sunt gestionate, alimentând suspiciuni privind potențiale favoritisme sau tratamente preferențiale pentru anumite persoane. Pe termen lung, lipsa acestei transparențe poate eroda încrederea publică în instituțiile statului și în capacitatea lor de a acționa în interesul general.
Decizia Curții de Apel este una provizorie, valabilă până la pronunțarea instanței de fond în acțiunea de anulare a Hotărârii de Guvern nr. 420/2026. Acest lucru înseamnă că bătălia legală pentru transparența contractelor RA-APPS este departe de a se fi încheiat. Următorul pas va fi judecarea pe fond a acțiunii de anulare, proces care ar putea dura luni sau chiar ani. Între timp, presiunea publică și a societății civile va rămâne un factor important. Este de așteptat ca organizațiile non-guvernamentale și mass-media să continue să ceară clarificări și să urmărească evoluția acestui dosar, având în vedere interesul public major legat de utilizarea patrimoniului statului și de posibilele avantaje obținute de persoane cu influență politică.
Această situație subliniază necesitatea unei legislații mai clare și mai robuste privind accesul la informații de interes public, care să echilibreze eficient drepturile individuale cu dreptul fundamental al publicului de a fi informat.