Controale fiscale extinse aduc la lumină discrepanțe majore
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat că, în perioada iulie 2025 – mai 2026, a stabilit creanțe fiscale de peste 540 de milioane de lei în urma controalelor efectuate asupra persoanelor fizice. Aceste sume reprezintă venituri sau fonduri utilizate a căror proveniență nu a putut fi justificată de către contribuabili, conform unui comunicat oficial al Ministerului Finanțelor.
În total, structurile de verificare a situației fiscale personale din cadrul ANAF au derulat 1.102 acțiuni de control în intervalul menționat. Rezultatele acestor verificări au condus la stabilirea unor creanțe fiscale suplimentare în valoare de 540.243.299 de lei și la instituirea de măsuri asigurătorii în cuantum de 123.514.438 de lei, conform datelor transmise de instituție. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța acestor acțiuni, declarând că „Aceste rezultate reconfirmă că mecanismele de analiză de risc și verificare fiscală susținute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete și contribuie la protejarea veniturilor bugetare. Un sistem fiscal modern și credibil presupune reguli aplicate uniform, transparență și capacitatea statului de a verifica situațiile în care există diferențe semnificative între veniturile declarate și patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane.”
Verificările ANAF s-au concentrat pe persoane fizice care nu au putut demonstra proveniența unor sume semnificative utilizate pentru diverse scopuri, cum ar fi achiziții de bunuri, investiții sau depuneri bancare. Printre cele mai des întâlnite situații identificate de inspectori se numără nejustificarea depunerilor de numerar în conturi bancare personale sau ale firmelor la care persoanele verificate dețin participații. De asemenea, au fost identificate cazuri de utilizare a numerarului pentru achiziții de bunuri mobile și imobile, acordarea de împrumuturi către societăți comerciale, majorări de capital social fără o sursă clară, precum și dețineri de numerar în țară și în străinătate la începutul perioadei verificate.
O altă direcție importantă de control a vizat sursele de fonduri declarate ca provenind din străinătate. În aceste cazuri, ANAF a efectuat schimburi de informații cu autoritățile fiscale din alte state, constatând că o parte semnificativă a acestor fonduri nu a putut fi confirmată sau justificată. Această abordare transfrontalieră este esențială într-o economie globalizată, unde fluxurile financiare pot fi complexe și necesită cooperare internațională pentru o verificare eficientă.
Persoanele verificate au invocat adesea explicații precum economii în numerar acumulate de-a lungul timpului, venituri obținute în străinătate sau bani primiți de la alte persoane fizice. Cu toate acestea, ANAF a precizat că aceste justificări nu au fost susținute de documente relevante sau de alte mijloace de probă credibile. Instituția a subliniat că, în multe situații, analizele au relevat lipsa trasabilității fondurilor declarate. S-a constatat că persoanele indicate ca sursă a sumelor nu dispuneau de capacitatea financiară necesară pentru a le acorda, iar documentele care să ateste proveniența și circuitul banilor lipseau. Aceste constatări au fost decisive în stabilirea situației fiscale reale și în calcularea obligațiilor fiscale suplimentare datorate bugetului de stat.
Pe lângă discrepanțele legate de veniturile nejustificate, ANAF a identificat și venituri suplimentare nedeclarate, provenite din diverse activități. Acestea includ activități independente, închirierea de bunuri, tranzacții cu titluri de valoare, precum și alte câștiguri impozabile, inclusiv venituri obținute din străinătate care nu au fost declarate corespunzător. Această diversitate a surselor de venituri nedeclarate arată complexitatea fenomenului evaziunii fiscale la nivelul persoanelor fizice și necesitatea unei abordări multidimensionale din partea autorităților fiscale. În context european, România se confruntă, la fel ca alte state membre, cu provocări legate de conformarea fiscală a persoanelor fizice, mai ales în sectoarele cu un grad ridicat de tranzacții în numerar sau cu venituri obținute din surse externe.
De ce contează
Aceste constatări ale ANAF sunt cruciale pentru sănătatea bugetului de stat și pentru echitatea sistemului fiscal. Recuperarea a peste jumătate de miliard de lei din venituri nejustificate contribuie direct la finanțarea serviciilor publice esențiale, de la sănătate și educație, la infrastructură. De asemenea, acțiunile ANAF transmit un semnal clar că statul român își intensifică eforturile de combatere a evaziunii fiscale și de asigurare a unui tratament egal pentru toți contribuabilii, descurajând practicile de nedeclarare a veniturilor și de ascundere a patrimoniului.
Pe viitor, este de așteptat ca ANAF să continue și să extindă aceste verificări, în special prin utilizarea sporită a instrumentelor digitale și prin intensificarea schimbului de informații cu autoritățile fiscale internaționale. Se anticipează o consolidare a capacității de analiză de risc, care să permită identificarea mai eficientă a persoanelor fizice cu profil de risc fiscal ridicat. De asemenea, ar putea fi necesare ajustări legislative pentru a clarifica și mai mult obligațiile fiscale și pentru a simplifica procesele de justificare a veniturilor.
Succesul acestor măsuri depinde în mare măsură de digitalizarea administrației fiscale și de educația fiscală a contribuabililor.