Atacuri la independența judecătorilor, denunțate oficial
Trimis bruxelles reprezintă subiectul principal al acestui articol. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis Comisiei Europene, marți, 16 iunie 2026, Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1348/09.06.2026, în versiunea sa în limba engleză, prin care s-a constatat încălcarea independenței judecătorilor. Anunțul a fost făcut public de CSM, subliniind gravitatea situației.
Potrivit scrisorii de înaintare, documentul detaliază modul în care „statul de drept din România a fost pus sub semnul întrebării în ultimul an, printr-o campanie susținută care urmărește degradarea acestuia, prin presiuni exercitate simultan asupra puterii judecătorești pe mai multe planuri”. CSM a ținut să precizeze că hotărârea nu se bazează pe afirmații generale, ci pe „o succesiune cronologică de fapte publice concrete și verificabile în mod obiectiv”.
Documentul transmis la Bruxelles include o așa-numită „listă neagră” a entităților și persoanelor care ar fi atacat independența justiției. Această listă vizează politicieni, ONG-uri și organizații de presă care au criticat sistemul judiciar. Această abordare a CSM, de a nominaliza public criticii, a generat deja reacții, inclusiv din partea unor partide politice, cum ar fi USR, care a criticat anterior acțiunile considerate de magistrați drept ingerințe.
Scrisoarea CSM către Comisia Europeană detaliază că, „încă de la începutul mandatului noilor autorități aflate la guvernare, începând din iulie 2025, un obiectiv declarat în mod deschis a fost slăbirea, până la eliminarea efectivă, a autonomiei financiare și a independenței puterii judecătorești”. Această situație a fost semnalată de mai multe ori în ultimul an de asociațiile de magistrați, care au acuzat o presiune constantă asupra sistemului. Măsurile incriminate ar fi vizat remunerația și pensiile judecătorilor, finanțarea instanțelor, asigurarea personalului, precum și recrutarea și capacitatea instituțională a puterii judecătorești de a gestiona resursele necesare exercitării funcției sale constituționale.
Pentru a-și atinge obiectivele, scrisoarea CSM subliniază că „actori politici, instituții mass-media afiliate și organizații ale societății civile cu abordare similară au desfășurat, timp de aproximativ un an, o campanie susținută și coordonată, menită să discrediteze puterea judecătorească”. Această campanie, conform CSM, s-a concentrat inițial asupra unor pretinse privilegii financiare, similar cu dezbaterile publice din 2023 și 2024 privind pensiile speciale, și a fost ulterior extinsă pentru a include acuzații de corupție sistemică generalizată și abuz. De asemenea, au fost menționate delegitimarea publică, atacuri împotriva unor judecători și conducători de instituții, încercări de modificare a guvernanței, a structurilor reprezentative și a conducerii puterii judecătorești.
Printre acuzațiile aduse se numără și propuneri privind proceduri excepționale de vetting sau implicarea externă în cariera judecătorilor, precum și măsuri legislative și administrative care afectează inamovibilitatea, remunerația, pensiile, recrutarea, personalul, resursele și autonomia financiară. Toate aceste acțiuni, conform Consiliului, converg într-o direcție comună de subminare a independenței justiției. Această situație contrastează puternic cu recomandările Comisiei de la Veneția din 2021, care sublinia necesitatea stabilității și predictibilității cadrului legislativ al justiției.
Un exemplu concret al presiunilor financiare este reducerea bugetului alocat sistemului judiciar cu aproximativ 15% în 2025 față de 2024, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice. Această reducere a fost criticată de magistrați ca fiind un atac direct la autonomia financiară, esențială pentru buna funcționare a justiției, o cerință constantă a rapoartelor MCV din ultimii ani.
Reacția USR, menționată într-unul dintre titluri, subliniază că astfel de demersuri ale CSM riscă să creeze o tensiune inutilă între instituțiile statului și societatea civilă. Reprezentanții USR au declarat anterior că rolul presei și al ONG-urilor este de a critica și a monitoriza puterea, inclusiv pe cea judecătorească, iar includerea acestora pe o „listă neagră” este un act de intimidare, amintind de practici din perioade nedemocratice.
De ce contează Această sesizare a CSM la Comisia Europeană este un semnal de alarmă major privind starea statului de drept în România. Includerea presei și a ONG-urilor pe o „listă neagră” ridică serioase întrebări despre libertatea de exprimare și despre rolul societății civile în monitorizarea puterii. Presiunile asupra independenței judecătorilor pot afecta direct capacitatea justiției de a funcționa imparțial, având consecințe grave asupra drepturilor cetățenilor și asupra încrederii în sistemul legal, elemente esențiale pentru integrarea europeană a României și pentru atragerea investițiilor.
Următorul pas va fi analiza Comisiei Europene a documentului transmis de CSM. Este probabil ca această analiză să se materializeze într-un nou raport privind statul de drept, care ar putea include recomandări specifice pentru România. Pe plan intern, această decizie a CSM ar putea intensifica dezbaterile publice și ar putea genera noi tensiuni între puterea judecătorească, executiv, legislativ și societatea civilă.
Rămâne de văzut dacă guvernul va răspunde acuzațiilor și dacă va iniția un dialog constructiv pentru a clarifica și a rezolva problemele semnalate de CSM, sau dacă situația va escalada, afectând și mai mult stabilitatea instituțională și imaginea României la nivel european.