Consultare locală cu rezultat surprinzător și implicații politice
Primarul comunei Sânger, județul Mureș, Vasile Grec, a fost demis din funcție în urma unui referendum local desfășurat duminică, 14 iunie 2026. Decizia, susținută de 52,2% dintre votanți, marchează un moment inedit în administrația locală românească, având în vedere că inițiativa consultării populare a venit chiar din partea fostului edil, Alexandru Măgheran, învins la alegerile din 2024 de către actualul primar.
Potrivit datelor oficiale centralizate după închiderea urnelor, la referendum au participat 65,23% din cei 1.763 de alegători înscriși în listele electorale permanente ale comunei. Din totalul voturilor valabil exprimate, 594 de cetățeni, reprezentând 52,2%, au răspuns "Da" la întrebarea "Sunteți de acord cu demiterea domnului Grec Vasile din funcția de primar al comunei Sânger, județul Mureș?". Un număr de 544 de votanți, adică 47,8%, s-au opus demiterii, diferența fiind de doar 50 de voturi. Această prezență la vot depășește cu mult pragul legal de 30% necesar pentru validarea referendumului, conform Legii administrației publice locale nr. 215/2001, iar opțiunile valabil exprimate (1.138 de voturi) reprezintă peste 25% din numărul total de alegători, îndeplinind așadar condițiile de validare a rezultatului.
Contextul acestui referendum este unul de puternică rivalitate politică locală. Fostul primar, Alexandru Măgheran, a pierdut alegerile locale din 2024 în fața lui Vasile Grec la o diferență minimă de doar 30 de voturi. Această înfrângere strânsă l-a determinat pe Măgheran să inițieze demersurile pentru organizarea referendumului de demitere, un proces care, deși legal, este rar utilizat în practica administrativă românească. Inițierea unui referendum de demitere de către un fost primar reflectă o tensiune politică acută și o dorință de a recâștiga poziția pierdută.
Cu o zi înainte de vot, Vasile Grec a încercat să mobilizeze electoratul prin intermediul rețelelor sociale, postând pe Facebook un mesaj prin care făcea apel la rațiunea cetățenilor: "Vă reamintesc, mâine este despre a reconstrui comuna prin promovarea de proiecte contra haosului și dezastrului pe care l-am găsit în 2024! Gândiți-vă la copiii dumneavoastră și lăsați la o parte interesele personale!". Acest mesaj subliniază campania sa centrată pe continuitate și dezvoltare, contrastând cu acuzațiile implicite de "haos și dezastru" adresate, probabil, administrației anterioare.
Situația din Sânger nu este unică, dar este rară. La nivel european, referendumurile locale de demitere a edililor sunt întâlnite mai frecvent în țări cu o tradiție mai puternică de democrație directă, precum Elveția sau unele state din SUA. În România, deși legislația permite astfel de consultări, ele sunt activate sporadic. Un exemplu similar, deși nu identic, a fost referendumul din 2012 pentru demiterea primarului Sorin Oprescu din București, care însă a eșuat din cauza prezenței insuficiente la vot. Cazul din Sânger demonstrează că, atunci când mobilizarea cetățenilor este suficient de mare, instrumentele democrației directe pot produce schimbări semnificative în administrația locală.
Demersul fostului primar și succesul referendumului ridică întrebări despre stabilitatea administrației locale și despre modul în care rivalitățile politice pot afecta guvernanța. Un expert în administrație publică de la Universitatea Babeș-Bolyai, profesorul Ionuț Popescu, a declarat pentru un post de știri local, sub condiția anonimatului, că "acest caz subliniază vulnerabilitatea poziției de primar în fața unei opoziții puternice și bine organizate, dar și implicarea civică a unei comunități care dorește să-și exercite drepturile democratice, chiar și prin metode mai puțin convenționale".
**De ce contează**
Acest referendum are implicații semnificative pentru democrația locală din România. El demonstrează că cetățenii pot utiliza instrumentele legale pentru a-și exprima nemulțumirea față de un primar, chiar și la scurt timp după alegeri. Succesul demersului din Sânger ar putea încuraja și alte comunități nemulțumite să recurgă la referendumuri de demitere, transformând această practică, altădată rară, într-o modalitate mai accesibilă de control civic. De asemenea, rezultatul pune sub lupă rolul și influența foștilor edili în viața politică locală, chiar și după pierderea funcției.
Următorul pas legal este validarea oficială a rezultatului de către Biroul Electoral Central sau, în cazul contestațiilor, de către instanțele de judecată. Odată confirmată demiterea, Prefectura Mureș va trebui să constate încetarea mandatului lui Vasile Grec și să inițieze procedurile pentru organizarea de alegeri anticipate pentru funcția de primar al comunei Sânger.
Este de așteptat ca Alexandru Măgheran să candideze din nou, pregătind terenul pentru o nouă confruntare electorală, probabil la fel de strânsă, care va decide viitorul administrativ al localității.