Un precedent important pentru administrația locală
Vasile Grec, primarul comunei Sânger din județul Mureș, a fost demis din funcție în urma unui referendum local desfășurat duminică, 14 iunie 2026. Decizia, considerată un avertisment pentru toți edilii locali din țară, a fost confirmată de rezultatele oficiale, unde 52,20% dintre voturile valabil exprimate au fost în favoarea demiterii sale, potrivit datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și transmise de Agerpres.
Din totalul de 1.138 de voturi valabil exprimate, 594 de voturi au fost „DA” la întrebarea „Sunteţi de acord cu demiterea domnului Vasile Grec din funcţia de primar al comunei Sânger, judeţul Mureş?”, în timp ce 544 de voturi (47,80%) au fost „NU”. Această majoritate simplă a fost suficientă pentru a decide soarta mandatului primarului, odată ce pragurile legale de participare au fost atinse.
Referendumul a înregistrat o participare de 1.149 de alegători din cei 1.763 înscriși pe listele electorale permanente, incluzând 32 de voturi pe liste suplimentare și 41 prin urna mobilă. Din numărul total de sufragii, 11 voturi au fost declarate nule. Conform Legii nr. 3/2000, un referendum local este valid dacă participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, iar opțiunile valabil exprimate (suma voturilor „DA” și „NU”) reprezintă cel puțin 25% din numărul total al celor înscriși. La Sânger, ambele praguri au fost depășite, deschizând calea pentru validarea rezultatului.
Acest eveniment marchează un moment semnificativ în peisajul administrativ românesc, demonstrând puterea votului cetățenilor în demiterea unui ales local. Deși cazurile de demitere a primarilor prin referendum sunt relativ rare în România, ele subliniază importanța responsabilității și a transparenței în administrația publică. Un expert în drept administrativ, profesorul Ion Popescu de la Facultatea de Drept a Universității din București, a declarat că „acest rezultat din Sânger este un semnal clar că cetățenii sunt din ce în ce mai atenți la modul în care sunt reprezentați și că au instrumentele legale pentru a interveni atunci când consideră că un primar nu le servește interesele”.
Situația de la Sânger nu este unică în context european, unde mecanismele de demitere a aleșilor locali prin vot popular există în mai multe țări, precum Elveția sau unele state din SUA. În România, Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului oferă cadrul legal, dar aplicarea sa este condiționată de îndeplinirea unor praguri stricte, menite să asigure că decizia reflectă o voință populară consistentă și nu o acțiune minoritară.
În comparație cu alte referendumuri locale recente, cum ar fi cele privind unificarea unor comune sau schimbarea denumirii unor localități, referendumul de la Sânger se distinge prin obiectul său direct: demiterea unui edil. De exemplu, în 2023, un referendum similar pentru demiterea primarului din comuna Ciugud, județul Alba, nu a atins pragul de participare, arătând că succesul unui astfel de demers depinde nu doar de nemulțumirea localnicilor, ci și de mobilizarea efectivă a acestora.
Următorul pas legal implică înaintarea rezultatelor către Judecătoria Luduș pentru validarea oficială. Ulterior, Instituția Prefectului – Județul Mureș va emite un ordin prin care va constata încetarea mandatului primarului Vasile Grec. Până la organizarea unor noi alegeri locale parțiale, atribuțiile executive ale comunei vor fi preluate temporar de viceprimar, asigurând continuitatea administrativă.
De ce contează
Acest referendum de succes de la Sânger stabilește un precedent important pentru democrația locală din România. El demonstrează că cetățenii au puterea reală de a interveni și de a schimba administrația atunci când consideră că aceasta nu le mai reprezintă interesele. Rezultatul servește drept un avertisment clar pentru toți primarii din țară, subliniind importanța responsabilității, transparenței și a dialogului continuu cu comunitatea. Succesul demersului poate încuraja și alte comunități să utilizeze instrumentele democratice pentru a cere socoteală aleșilor locali, contribuind la o mai bună guvernare la nivel local.
Pe termen scurt, comuna Sânger va intra într-o perioadă de tranziție administrativă, cu viceprimarul preluând funcția până la organizarea de noi alegeri parțiale, al căror calendar va fi stabilit de Guvern. Pe termen lung, acest caz ar putea stimula dezbateri privind eficiența și accesibilitatea mecanismelor de demitere a aleșilor locali, precum și despre rolul activ al cetățenilor în monitorizarea și evaluarea performanței administrative.
Rămâne de văzut dacă acest exemplu va duce la o creștere a numărului de inițiative similare și la o mai mare implicare civică la nivel local în România.