Legea considerată constituțională
Curtea Constituțională a României a respins, joi, 4 iunie 2026, sesizarea referitoare la Legea de aprobat modificările aduse Ordonanței de Urgență a Guvernului privind instituirea Instrumentului Acțiunea pentru securitatea Europei (SAFE). Conform surselor oficiale, decizia a fost luată cu majoritate de voturi, confirmând astfel constitutionalitatea actului normativ. "Legea este conformă cu prevederile constituționale, iar criticile formulate nu au fundament", a declarat un reprezentant al CCR pentru Agerpres.
Obiecția de neconstituționalitate a fost formulată de un grup de 53 de deputați din diverse grupuri parlamentare, inclusiv deputați neafiliați. Aceștia au contestat atât legea în ansamblul său, cât și anumite prevederi specifice care vizează domenii precum administrația publică locală și regimul juridic al funcției publice. Pe 26 mai 2026, Senatul a adoptat, cu amendamente, Legea privind aprobarea Ordonanței de Urgență 21/2026, care modifică și completează OUG 62/2025, având ca scop consolidarea industriei europene de apărare.
Amendamentele propuse de Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului, au fost justificate prin limitările capacităților guvernamentale. Aceste amendamente vizează repartizarea fondurilor alocate României către instituțiile din sistemul de apărare și siguranță națională. De asemenea, se preconizează ca aceste instituții să aibă dreptul de a încheia angajamente în cadrul SAFE în termen de 30 de zile de la semnarea acordului de împrumut, comparativ cu termenul anterior, care era de 30 de zile de la aprobarea acordului.
Decizia CCR a fost așteptată cu interes, având în vedere implicațiile acestei legi asupra securității naționale și a industriei de apărare din România. Potrivit statisticilor oficiale, România a beneficiat de un buget de aproximativ 2% din PIB pentru apărare în ultimii ani, conform datelor Ministerului Apărării Naționale.
Criticii legii susțin că amendamentele introduse ar putea deschide uși pentru abuzuri în gestionarea fondurilor, iar unele dintre ele depășesc cadrul de reglementare al Instrumentului SAFE. De exemplu, Simona Macovei Ilie, liderul grupului parlamentar S.O.S. România, a declarat că modificările aduse de guvern sunt îngrijorătoare și că există riscul ca acestea să afecteze transparența și responsabilitatea în utilizarea fondurilor publice.
Conform celor mai recente date, România a fost implicată în diverse inițiative europene pentru consolidarea securității, iar programul SAFE se aliniază acestor obiective. Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se află într-un proces de adaptare a legislației naționale pentru a răspunde cerințelor de securitate și apărare stabilite la nivel comunitar. De exemplu, state precum Polonia și Bulgaria au implementat măsuri similare de consolidare a industriei de apărare în ultimii ani.
În concluzie, decizia CCR de a valida legea pentru implementarea Programului SAFE are implicații semnificative pentru securitatea națională a României. Aceasta deschide calea pentru continuarea investițiilor în apărare și pentru colaborarea strânsă cu partenerii europeni. Cu toate acestea, este esențial ca gestionarea fondurilor să fie realizată cu transparență și responsabilitate, pentru a evita orice suspiciuni de abuz.
Următoarele etape vor implica monitorizarea implementării acestei legi și evaluarea impactului său asupra securității naționale și a industriei de apărare din România, asigurându-se că obiectivele stabilite sunt îndeplinite în mod eficient și responsabil.