Decizie în favoarea programului european
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, în ședința de joi, 4 iunie 2026, sesizarea de neconstituționalitate depusă de deputați din AUR, SOS România, PACE și de parlamentari neafiliați împotriva legii de aprobat Ordonanța de Urgență nr. 21/2026. Potrivit surselor Gândul, obiecția formulată a fost respinsă cu 8 voturi „pentru” și 1 „împotrivă”. Aceasta a vizat modificările necesare implementării programului „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE, un instrument european destinat consolidării industriei de apărare.
Legea contestată a fost adoptată ca parte a eforturilor Guvernului de a sprijini rapid investițiile în sectorul apărării, prin alocarea unei sume de aproximativ 16,68 miliarde Euro pentru achiziția de echipamente militare. „OUG 21/2026 este esențială pentru protejarea activelor unor companii strategice și pentru adaptarea rapidă a legislației la nevoile actuale ale industriei de apărare”, a declarat un reprezentant al Guvernului.
Un total de 50 de deputați din AUR, SOS și PACE, precum și deputați neafiliați, au formulat această sesizare, argumentând că ordonanța depășește cadrul de aplicare a programului SAFE și că introduce modificări în legislația din alte domenii, inclusiv în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În sesizarea transmisă CCR, deputații au reclamat că ordonanța ar afecta principiile statului de drept și separația puterilor în stat, inclusiv rolul Parlamentului în procesul legislativ. „Solicităm Curții Constituționale să constate că legea este neconstituțională în ansamblul său”, au menționat aceștia.
CCR urmează să se pronunțe pe data de 10 iunie 2026 asupra unei alte sesizări formulate de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care vizează un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, tot în legătură cu ordonanța SAFE. Această situație evidențiază tensiunile existente între diferitele instituții ale statului român în contextul implementării unor politici de apărare.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România beneficiază de resurse financiare semnificative prin programul SAFE, ceea ce ar putea îmbunătăți capacitățile de apărare naționale. De exemplu, Franța și Germania au investit recent în modernizarea echipamentelor militare și în dezvoltarea industriei de apărare, ceea ce a dus la creșterea competitivității acestor sectoare.
Criticii ordonanței susțin că este esențial ca transparența și responsabilitatea să fie priorități în gestionarea fondurilor publice destinate apărării. În schimb, susținătorii programului argumentează că aceste investiții sunt necesare pentru a asigura securitatea națională și pentru a răspunde provocărilor actuale din domeniul apărării.
Decizia CCR de a respinge obiecția de neconstituționalitate deschide calea pentru promulgarea legii, ceea ce va permite Guvernului să avanseze cu implementarea programului SAFE. Aceasta este o etapă crucială în asigurarea unei industrii de apărare solide și eficiente în România, iar următorii pași vor include monitorizarea modului în care fondurile vor fi utilizate și evaluarea impactului acestora asupra securității naționale.
În concluzie, respingerea sesizării de neconstituționalitate de către CCR nu doar că validează cadrul legislativ pentru programul SAFE, dar și subliniază importanța colaborării între instituțiile statului în gestionarea politicilor de apărare.
Rămâne de văzut cum vor evolua discuțiile pe marginea sesizării lui Sorin Grindeanu și ce implicații vor avea acestea asupra relației dintre Parlament și Guvern în contextul deciziilor strategice pentru apărare.