Statistici alarmante pentru tineri
România a înregistrat în 2025 cea mai mare rată a abandonului școlar din Uniunea Europeană în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, arată datele publicate joi de Eurostat. Potrivit statisticilor, 15,5% dintre tinerii români au părăsit timpuriu sistemul de educație și formare profesională. "În 2025, o medie de 9,1% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani din UE au părăsit timpuriu sistemul de educaţie şi formare profesională. În ţările UE, proporţia celor care au abandonat pregătirea a variat de la 2,1% în Croaţia la 15,5% în România", a transmis Eurostat.
La nivelul Uniunii Europene, ponderea tinerilor care au abandonat școala înainte de finalizarea studiilor a fost de 9,1% în 2025, foarte aproape de obiectivul de 9% stabilit pentru anul 2030. Datele arată o scădere constantă în ultimul deceniu, de la 11% în 2015. Un număr de 17 state din UE au reușit deja să atingă obiectivul propus pentru anul 2030. Cele mai bune rezultate și cele mai mici procente de abandon apar în Croația, unde rata este de doar 2,1%, urmată de Grecia cu 3% și Irlanda cu 3,6%.
După România, cele mai ridicate rate ale abandonului școlar au fost înregistrate în Germania, cu 13,1%, și în Spania, cu 12,8%. Potrivit Eurostat, 46,2% dintre tinerii care abandonaseră școala erau angajați, iar 30,8% nu aveau un loc de muncă, dar își doreau să lucreze. Această statistică evidențiază dificultățile cu care se confruntă tinerii care părăsesc prematur sistemul educațional.
Principalele motive pentru care elevii români părăsesc studiile devreme includ costurile ridicate asociate cu educația, accesul deficitar la transport și materiale educaționale, dar și nivelul scăzut de educație al părinților. De asemenea, o problemă majoră este că abandonul școlar este mai frecvent în rândul bărbaților decât al femeilor. În 2025, rata a fost de 10,6% pentru bărbați și de 7,5% pentru femei, o diferență de 3,1 puncte procentuale.
În plus, datele Eurostat indică faptul că cea mai mică rată a abandonului școlar din UE a fost înregistrată în marile orașe, unde ponderea a fost de 8%, sub obiectivul european stabilit pentru 2030. În orașele mici și suburbii, rata a fost de 10,1%, iar în zonele rurale de 9,6%. Această disparitate sugerează că accesul la educație și resurse este mai favorabil în mediul urban.
Experți din domeniul educației, precum Andreea Mihăilescu, profesor la Universitatea București, subliniază că este necesară o reformă a sistemului educațional care să răspundă nevoilor sociale și economice ale tinerelor generații. "Politicile educaționale trebuie să se concentreze pe sprijinirea familiilor defavorizate și să asigure accesul la educație pentru toți copiii, indiferent de mediul din care provin", a declarat Mihăilescu.
Criticii susțin că autoritățile române ar trebui să acorde o atenție sporită acestor probleme, având în vedere că abandonul școlar are un impact direct asupra ratei șomajului și a sărăciei în rândul tinerilor. Este esențial ca măsurile luate să fie susținute de fonduri suficiente și de o strategie pe termen lung.
Astfel, se poate spera la o reducere a ratei abandonului școlar și la o integrare mai bună a tinerilor pe piața muncii.