Obiecții privind statutul magistraților
Ministerul Public a transmis recent Ministerului Justiției observații critice cu privire la proiectul noii legi a salarizării, subliniind că mai multe prevederi ar putea afecta statutul magistraților și stabilitatea veniturilor acestora. Într-un comunicat emis pe 3 iunie 2026, instituția a subliniat că modificările propuse ar crea situații discriminatorii și ar diminua drepturile salariale ale personalului angajat după adoptarea noii reglementări. „Proiectul conține dispoziții care afectează predictibilitatea veniturilor procurorilor și ale altor categorii profesionale, ceea ce ar putea destabiliza sistemul judiciar”, a declarat Parchetul General.
Potrivit comunicatului Parchetului General, aceste modificări ar afecta, de asemenea, angajații care își desfășoară activitatea în cadrul parchetelor, având în vedere formula de calcul a salariilor, care se bazează pe o valoare de referință și coeficienți specifici fiecărei funcții. Ministerul Public a subliniat că mecanismele propuse nu oferă suficiente garanții împotriva arbitrarului și pot duce la instabilitatea veniturilor.
Un alt aspect criticat de procurori este introducerea unei „diferențe salariale tranzitorii”, care ar putea crea tratamente inechitabile între angajați aflați în situații profesionale similare. „Procurorii angajați după intrarea în vigoare a legii ar fi remunerați doar conform noilor reguli, fără a beneficia de diferența salarială tranzitorie”, se arată în documentul transmis Ministerului Justiției.
Ministerul Public a subliniat că efectele acestor modificări ar putea duce la o destabilizare a resurselor umane din sistemul judiciar, afectând atractivitatea profesiei pentru absolvenții de studii juridice și demotivând personalul existent. „Măsurile preconizate vor duce la diminuarea interesului tinerilor pentru cariere în domeniul justiției, contrar obiectivelor de atragere și menținere a profesioniștilor în sistem”, a declarat un reprezentant al Ministerului Public.
În plus, Parchetul General a semnalat și alte discrepanțe în salarizarea personalului, cum ar fi diferențele între specialiștii IT din Ministerul Public și alte categorii de angajați din administrația publică. Aceștia consideră că este esențial ca salarizarea să reflecte responsabilitățile și complexitatea muncii desfășurate în sistemul judiciar.
Ministerul Public a propus Ministerului Justiției o serie de modificări și completări ale proiectului de lege, care includ valorificarea vechimii de peste 25 de ani, clarificarea diferențelor între funcțiile de execuție și cele de conducere, precum și protejarea veniturilor împotriva diminuărilor anuale.„Fără luarea în considerare a obiecțiilor formulate, prevederile din proiectul de lege riscă să destabilizeze grav sistemul judiciar”, a avertizat Parchetul General.
Pe de altă parte, Ministerul Culturii a înaintat, de asemenea, propuneri către Ministerul Muncii privind noua Lege a salarizării unitare, solicitând corectarea dezechilibrelor salariale pentru angajații din instituțiile culturale. Aceștia argumentează că specialiștii din muzee și biblioteci au responsabilități complexe și merită o salarizare comparabilă cu cea din educație și sectorul artelor spectacolului.
Ministerul Culturii a elaborat un document în urma consultărilor cu organizațiile sindicale și analize tehnice, cerând o echilibrare a salariilor pentru funcțiile de specialitate din muzee și biblioteci. „Specialiștii din patrimoniu răspund penal și patrimonial pentru bunurile culturale pe care le gestionează, iar responsabilitatea lor nu are echivalent în funcția didactică”, a subliniat Ministerul Culturii.
Aceștia au subliniat că, în ciuda complexității și riscurilor profesionale, salarizarea specialiștilor din cultură nu reflectă realitatea, iar propunerile includ unificarea pozițiilor cu coeficienți identici și eliminarea diferențelor salariale între instituțiile naționale și cele locale.
Blocajul de angajare din ultimii ani a dus la îmbătrânirea colectivelor din muzee și biblioteci, iar Ministerul Culturii consideră că o echilibrare salarială ar putea facilita recrutarea de noi specialiști și ar contribui la conservarea patrimoniului cultural al țării.
„Fiecare manuscris salvat și fiecare piesă restaurată depind de specialiști cu pregătire înaltă, care au un rol esențial în păstrarea identității culturale a României”, a conchis Ministerul Culturii.