Ratingul de țară și disciplina fiscală
O misiune economică de maximă importanță strategică s-a desfășurat în Austria, punând finanțele României în fața unui examen riguros din partea marilor actori bancari de pe mapamond. Aflat în plin interimat, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a participat la conferința macroeconomică organizată de gigantul J.P. Morgan la Viena, unde a avut un maraton de discuții aplicate cu peste 150 de investitori internaționali, reprezentanți ai agențiilor de rating și oficiali ai Fondului Monetar Internațional.
Într-un raport detaliat publicat pe rețelele sociale marți, 2 iunie 2026, oficialul român a recunoscut că, dincolo de interesul real pentru țara noastră, comunitatea externă de business manifestă o prudență extremă. Finanțatorii externi scanează cu atenție nu doar cifrele reci din execuția bugetară, ci mai ales capacitatea viitoarei echipe guvernamentale de a menține predictibilitatea fiscală.
Întrebările venite din partea creditorilor internaționali au vizat direct zonele de risc administrativ ale Bucureștiului, în contextul negocierilor tensionate pentru formarea unui nou cabinet. Investitorii vor să știe dacă țintele asumate pentru anul curent sunt sustenabile și cum va fi creionat cadrul fiscal pentru anul următor, manifestând îngrijorări clare cu privire la implementarea reformelor structurale.
Ministrul a explicat că comunitatea internațională analizează atent dacă direcția de consolidare fiscală va fi abandonată după instalarea viitoarei formule executive, subliniind mizele fierbinți ale discuțiilor bilaterale: „Întrebările de astăzi au mers exact în punctele sensibile: dacă ținta de deficit pentru 2026 poate fi atinsă, cum va fi construit bugetul pentru 2027, ce se întâmplă cu PNRR, cât de repede putem transforma SAFE în proiecte concrete și dacă direcția de consolidare fiscală rămâne aceeași după formarea noului guvern.”
Pentru a tempera scepticismul de la Viena, Alexandru Nazare s-a folosit de datele din execuția bugetară realizată în primele patru luni ale anului. Acesta a pus accent pe o corecție semnificativă a deficitului, care a coborât la 1,17% din PIB, comparativ cu nivelul de 2,92% din PIB înregistrat în aceeași perioadă din 2025.
Conform ministrului, această disciplină fiscală dură reprezintă rezultatul direct al eforturilor asumate de fostul premier Ilie Bolojan, transmițând un semnal de seriozitate pe partea de digitalizare a ANAF-ului și de control al cheltuielilor curente, aspect detaliat în mesajul său brut: „Este o ajustare importantă, construită printr-un efort fără precedent asumat și susținut de guvernul Ilie Bolojan, care arată că bugetul pe 2026 a fost construit realist și că disciplina fiscală produce rezultate.
Pe partea de venituri, avem o creștere de 12% a veniturilor totale și de 15,5% a veniturilor fiscale. TVA-ul a crescut cu peste 22%, iar contribuțiile sociale cu aproape 9%. Aceste cifre transmit și în extern faptul că ANAF începe să folosească mai bine instrumentele digitale, analiza de risc și mecanismele noi de colectare.”
Discuțiile purtate în Austria s-au concentrat și pe capacitatea administrativă a României de a absorbi fondurile europene strategice, cu accent pe acordul SAFE de 16,68 miliarde de euro semnat pentru apărare și infrastructură. Nazare a reafirmat în fața reprezentanților FMI că atragerea componentei de împrumut se va face doar pe proiecte realiste. Pentru a obține o îmbunătățire a ratingului de țară în 2027, România trebuie să evite cu orice preț derapajele electorale și cheltuielile neacoperite.
„Pentru 2026, țintele României sunt 6,2% deficit cash și 6% deficit ESA. Am transmis investitorilor că acestea sunt realizabile dacă ritmul actual se păstrează și reușim să imprimăm continuitate reformelor demarate. Pentru 2027, cheia va fi bugetul. Investitorii așteaptă un buget pregătit din timp, credibil, fără improvizații și fără cheltuieli noi fără surse clare de finanțare. Am reluat astăzi mesajul pe care l-am transmis și agențiilor de rating: România are nevoie de un buget pentru 2027 care să confirme traiectoria de ajustare, nu să o pună sub semnul întrebării.
Dacă România reușește să își mențină traiectoria fiscal-bugetară, poate aspira la îmbunătățirea ratingului de țară în 2027. Investitorii nu cer promisiuni. Cer execuție, stabilitate și continuitate.
Iar România are argumente bune, care trebuie susținute prin cifre, decizii consecvente și prin capacitatea de a duce reformele și investițiile până la capăt”, a concluzionat ministrul Finanțelor, avertizând că partenerii externi nu se mai mulțumesc cu simple promisiuni politice scrise pe hârtie.