Tensiuni și blocaje anunțate
Săptămâna aceasta, România este marcată de proteste ample în sectorul public, ca urmare a nemulțumirilor generate de noua lege a salarizării. Conform estimărilor, peste 500.000 de bugetari sunt afectați de plafonarea sporurilor, iar angajați din sănătate, justiție, finanțe și educație anunță acțiuni de protest. "Legea actuală va adânci inechitățile salariale și va reduce veniturile angajaților din domeniile esențiale", a declarat Răzvan Creangă, reprezentant al grefierilor, citat de Antena 3 CNN.
Protestele au început pe 3 iunie 2026, când aproximativ 20.000 de angajați din sistemul sanitar au ieșit în fața Guvernului, cerând modificări urgente ale legislației. Sindicatele susțin că aplicarea noii legi ar putea duce la pierderi salariale semnificative, cu estimări de scăderi cuprinse între 1.200 și 2.000 de lei pentru diferite categorii de personal. "Nu ne garantează nimeni că măsurile compensatorii vor fi menținute", a afirmat Alexandru Giulea, vicepreședinte Sanitas București.
Nemulțumirile s-au extins rapid și în rândul grefierilor, care pregătesc blocarea activității instanțelor. Conform acestora, viitoarea lege de salarizare ar putea reduce veniturile grefierilor cu până la 3.000 de lei brut. Înalta Curte de Casație și Justiție a atras atenția asupra inechităților create de proiectul de lege, care ar putea duce la reduceri salariale drastice.
De asemenea, angajații din finanțe și vămile din țară anunță acțiuni de protest, avertizând că, în lipsa dialogului, ar putea ajunge la blocarea activității. "Dacă nu ne ascultă, vom declanșa o grevă generală", a spus Voinea Negoiță, președintele Sindicatului Meridian. Conform estimărilor, veniturile angajaților din Trezorerii și ANAF ar putea scădea cu până la 5.000 de lei lunar, în funcție de categoria profesională.
În educație, profesorii se pregătesc, de asemenea, să recurgă la grevă, nemulțumiți de faptul că noile prevederi nu respectă promisiunile făcute în urma grevei generale din 2023. "Sporurile pentru dirigenție și suprasolicitare sunt fie eliminate, fie reduse", a declarat un lider sindical din învățământ.
În fața valului de critici, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a recunoscut că legea are nevoie de îmbunătățiri și a promis că va continua negocierile cu sindicatele după întoarcerea de la Bruxelles. "Proiectul nu este definitiv, dar autoritățile trebuie să acționeze rapid pentru a preveni escaladarea conflictului social", a adăugat acesta.
În acest context, Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM) a solicitat modificarea proiectului de lege, argumentând că forma actuală ar putea duce la o diminuare a salariilor pentru angajații din casele teritoriale de pensii. FNSSM subliniază că este esențial ca noua lege să asigure echitate și transparență în salarizare, protejând în același timp puterea de cumpărare a salariaților.
Proiectul legii salarizării este asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Dacă nu va fi promulgat până pe 31 august 2026, țara riscă să piardă peste 700 de milioane de euro.
În concluzie, săptămâna aceasta va fi una critică pentru sectorul public românesc, cu proteste și blocaje anunțate.
Autoritățile trebuie să răspundă rapid acestor nemulțumiri pentru a evita o escaladare a conflictului social și a asigura stabilitatea în sistemul public.